Denumirea populară a lunii februarie În tradiția noastră populară se numește Faur. Denumirea este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecționează fiarele sau cuțitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are mai puține zile decât celelalte luni ale anului, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului, scrie Agerpres.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ''februarius'' - de la ''februa'' - luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor și câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate și pământul era pregătit pentru însămânțările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs.

Este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore și noaptea are 13 ore.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2020
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 06 h 54 m și apune la 18 h 03 m.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Pești.

Luna - reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 02 februarie - Luna la primul pătrar la 03 h 42 m; 07 februarie - Lună plină 09 h 30 m (Luna începe să descrească); 16 februarie - Luna la ultimul pătrar la 00 h 18 m; 23 februarie - Lună nouă la 17 h 36 m (Luna începe să crească), potrivit Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu''.


Februarie în tradiția populară
Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului și Dragobetele.

Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol și pomicol și, potrivit credințelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru încă 40 de zile. Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume - urs, iar prin locurile lui obișnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de vițel. Dacă, totuși, trebuia să i se pronunțe numele, i se zicea, cu respect, ''ăl bătrân'', ''moș Martin'', ''Moș''.

În calendarul creștin ortodox, la această dată se prăznuiește Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea ''Dragobetelui'' (24 februarie), o sărbătoare tradițională și veche, înseamnă ''beat de dragoste''. Se mai numește ''Sfântul Ion de primăvară'', cel care este fiul Babei Dochia, sau Dragomiru-Florea ori ''Granguru'', pentru că acum are loc "nunta" păsărilor din pădure. Pentru a-și atrage perechea, graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuț strălucitor, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000).

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde și zâmbește, vremea e frumoasă; când plânge, bate viscolul; când e supărat, se face ger "de crapă pietrele". Conform datinei, în februarie se încheie șezătorile și, împreună cu acestea, distracțiile tinerilor din serile și nopțile lungi de iarnă.

În luna februarie timpul este favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea și alte zarzavaturi), dar și pentru unele plante care fructifică la suprafață (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcție etc.