DOCUMENTAR | 28 de ani de la referendumul pentru menținerea URSS, care a provocat ciocniri în Moldova

  • 17 Martie 13:45
DOCUMENTAR | 28 de ani de la referendumul pentru menținerea URSS, care a provocat ciocniri în Moldova

La 17 martie 1991, un referendum organizat de conducerea URSS, aflată în proces de destrămare, dar care propunea menținerea acestei structuri și în continuare, provoca ciocniri în Republica Moldova între adepții perpetuării URSS și cei ai proclamării independenței țării.

La 17 martie 1991 a avut loc primul referendum desfăşurat în Uniunea Sovietică. Cetăţenii URSS au fost întrebaţi dacă ei consideră necesară păstrarea Republicilor Sovietice Socialiste într-o federaţie nouă a republicilor suverane cu drepturi egale, în care vor fi garantate drepturile şi libertăţile tuturor naţionalităţilor.

În șase din cele 15 foste republici unionale, referendumul a fost declarat nul – în Țările Baltice, Republica Moldova, Armenia și Georgia. Totuși, în Republica Moldova tensiunile în societate au fost extrem de mari atunci, ajungându-se și la confruntări, se menționează într-un articol publicat de cersipamantromanesc.wordpress.com

Deși conducerea de la Chișinău de atunci a refuzat organizarea referendumului, totuși, la inițiativa Partidului Comunist din Moldova au fost deschise peste 500 de secții de votare, inclusiv la Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol. „Din cele 48 de raioane, 11 participă masiv la referendum, iar în 13 participă doar anumite localităţi. Asistam la o adevărată dualitate a puterii”, se menționează în articol.

În curând s-a ajuns și la ciocniri.

„Organele de drept din RSS Moldova, cu sprijinul Frontului Popular, adoptă imediat măsuri pentru contracararea acestor acţiuni ilegale, ca urmare fiind închise secţii de votare în raioanele Făleşti, Străşeni şi Cantemir. Pe 16 şi 17 martie 1991 au fost pichetate o serie de secţii de votare din capitală şi din teritoriu. În unele raioane, precum Ungheni, Orhei şi Hânceşti, au avut loc ciocniri violente între susţinătorii referendumului şi cei care se pronunţau împotrivă”.

În total, după date inedite din arhiva CC al PCM, la referendum ar fi participat 831 mii persoane, adică cca. 30% dintre cetăţenii cu drept de vot. Per total însă, referendumul din RSS Moldova a fost declarat nul, întrucât la acesta nu participaseră 70% din alegători, deci majoritatea absolută a cetăţenilor cu drept de vot.

În linii mari, referendumul a avut loc doar în raioanele din stânga Nistrului, controlate deja în mare parte de autorităţile de la Tiraspol, dar şi în regiunile din sud cu o majoritate găgăuză şi bulgară, precum şi în unele raioane din nord, cu o pondere importantă a ucrainenilor.

„Majoritatea populaţiei titulare a RSSM, românii moldoveni, au fost solidari cu elitele politice şi intelectuale care s-au exprimat pentru boicotarea referendumului, ale carui rezultate puteau fi utilizate de către forţele conservatoare şi şovine, pentru a forţa Moldova să rămână în continuare parte integrantă a imperiului sovietic”, concluzionează autorii articolului.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnalul de prânz București
Meteo Chişinău
12,5 °C
cer senin
Umiditate:29 %
Vint:6,2 m/s
Fri
8 °C
Sat
5 °C
Sun
6 °C
Mon
9 °C
Tue
10 °C

Curs oficial BNM 21 Martie 2019

MDL RATĂ TREND
EUR 19.5908 0.0332
USD 17.2507 0.0261
RON 4.1148 0.0045
UAH 0.6350 0.0013
RUB 0.2683 0.0005
Arhivă Radio Chișinău