Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu principele moștenitor Carol, de care avea să divorțeze la 21 iunie 1928. La 25 octombrie 1921, la Castelul Foișor din Sinaia, principesa moștenitoare Elena a dat naștere unui fiu, viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regență, fiind minor; 1940-1947).

Regina Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soție a regelui Carol al II-lea și, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul "Crăciunul regal" (Curtea Veche Publishing, București, 2013).

În noaptea de 20 iulie 1927, regele Ferdinand a murit, la Castelul Pelișor, și, ca urmare a faptului că principele Carol renunțase la statutul de principe moștenitor, a doua zi principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. Regina Maria a lipsit de la ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, unde regele Mihai a fost însoțit de principesa Elena. Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria și încercând să șteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung șir de umilințe, șicane și nedreptăți. În anul 1932, principesa Elena a plecat în exil la Florența, unde cumpărase o casă pe care a numit-o "Vila Sparta" și a decorat-o cu un gust desăvârșit, se arată pe site-ul https://familiaregala.ro/.

După preluarea tronului la 8 iunie 1930 de către principele Carol, Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Putea să-și vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de Sărbătorile de Crăciun.

Între 1940 și 1947 a fost Regina-mamă a României. ''Când, la inițiativa și decizia generalului Antonescu, Regina-mamă revine în România, în 1940, țara și fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948. Mai ales după 1945, a trecut printr-una dintre cele mai grele și mai neplăcute situații pe care cineva și le-ar putea imagina. Regina-mamă a fost un suport moral de neînlocuit pentru Suveranul în vârstă de nouăsprezece ani, sfătuindu-l, încurajându-l și, în special, înțelegându-l în fiecare clipă", conform site-ului https://familiaregala.ro.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în intervalul ianuarie 1941- august 1944 evreii din România au fost supuși unor repetate discriminări, confiscări, prestații - toate legiferate (...), se arată în volumul "Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I" , autor Ioan Scurtu (Editura Enciclopedică, București, 2011). "La salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum și personalități politice. Un rol important în această acțiune a revenit Reginei-mamă Elena", se subliniază în lucrarea amintită. "Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepțională tărie de caracter, urmărind ceea ce știa că este drept și bun, reușind să aibă mereu o prezență demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieți ale unor oameni de credință iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ", se menționează și pe site-ul https://familiaregala.ro/.

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu Regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitația regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma și mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă, conform volumului "Nunta de diamant" (RAO International Publishing Company, Grupul Editorial RAO, București, 2008).

Regele Mihai și regina-mamă Elena au revenit în țară în luna decembrie. La 30 decembrie 1947, la palatul de pe Șoseaua Kiseleff, regele Mihai I a fost silit, prin șantaj și amenințare, de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, și dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, să abdice, se arată în volumul "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, București, 2003). Peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, regele Mihai I a descris astfel acele momente: "După ce au ieșit din odaie (Groza și Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine și am văzut că-i dau lacrimile. În fața străinilor știa atât de bine să-și ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din țara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine." ("Convorbiri cu Mihai I al României", autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, București, 1991).

"La 4 ianuarie 1948, dimineața în zori, regele și mama sa traversau în goana trenului regal ultima palmă de pământ românesc, goniți de regimul comunist. Despre această plecare, regele spune că a făcut-o cu moartea în suflet" (volumul "Crăciunul regal", Curtea Veche Publishing, București, 2013). Jurnalul Reginei-mamă Elena continuă să exprime îngrijorare și tristețe, mai ales în anii imediat următori ultimei sale plecări din România, în 1948. Regina-mamă Elena a locuit în casa din Florența până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne. A murit la Lausanne, la 28 noiembrie 1982, și a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Osemintele Reginei-mamă Elena a României au fost repatriate la 18 octombrie 2019, pentru a fi reînhumate la Curtea de Argeș, alături de fiul ei, regele Mihai I. Astfel, la 18 octombrie 2019, la Aeroportul Internațional Otopeni, o aeronavă a Forțelor Aeriene Române a repatriat sicriul cu osemintele Reginei-mamă Elena, cu acest prilej având loc un ceremonial militar și religios, la care au fost prezenți Majestatea Sa Margareta și membri ai Familiei Regale, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic și ai altor confesiuni și religii din România. În aceeași zi, sicriul a fost depus, mai întâi, în Sala Regilor din Palatul Elisabeta din București și apoi, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.

La 19 octombrie 2019 a fost oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală, apoi a avut loc ceremonia de reînhumare la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. Slujba de înmormântare a fost oficiată de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab, iar la ceremonia religioasă au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, principele Radu, principesa Sofia, principesa Maria, alături de ducele Amedeo de Aosta, principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta), Lord Peter Rosslyn (șeful Casei Principelui de Wales și Ducesei de Cornwall).

Președintele Statului Israel, Reuven Rivlin, a adresat o scrisoare Custodelui Coroanei Române, Margareta, cu ocazia repatrierii Reginei-mamă Elena, în care își exprima profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-mamă de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. "Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida amenințărilor la adresa vieții sale, Regina Elena a reușit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine și mâncare evreilor transportați în ghetourile și lagărele de concentrare din Transnistria, în același timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de 'Drept Între Popoare' ", se arăta în scrisoarea președintelui israelian, potrivit site-ului www.romaniaregala.ro.

La 14 octombrie 2019, autoritățile locale din Săvârșin au dezvelit o placă cu noul nume dat străzii pe care se află intrarea principală în Domeniul Regal, aceasta numindu-se "Regina-Mamă Elena".

''Regina-mamă Elena rămâne un simbol al Familiei Regale și un exemplu european, nu doar prin noblețea originii sale, ci și prin valorile și principiile în care a crezut întreaga viață'', se mai menționează, între altele, pe site-ul https://familiaregala.ro/.

Sursa: AGERPRES