Armenia și Rusia, legate de două secole de istorie în cadrul Imperiului Rus și apoi al Uniunii Sovietice, sunt în continuare aliate oficial. Însă de la recucerirea cu forța de către Azerbaidjan a enclavei Karabah, pe care Rusia nu a împiedicat-o, Erevanul își intensifică reproșurile la adresa Moscovei și se îndreaptă spre Uniunea Europeană și Statele Unite, transmite Digi24. 

La sfârșitul lunii mai, președintele american Donald Trump și-a exprimat sprijinul „deplin și total” față de Nikol Pașinian. Rusia, la rândul său, a avertizat în mod deschis Armenia, reamintind că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană a stat la originea problemelor acestei țări, care se confruntă cu armata rusă din februarie 2022.

Dincolo de relația cu Moscova, scrutinul de duminică are loc după ani de schimbări profunde în Armenia, de la venirea la putere a lui Nikol Pașinian în urma protestelor din 2018.

Această mică țară cu populație majoritar creștină din Caucaz se află încă sub șocul înfrângerii militare suferite în fața inamicului azer vorbitor de limbă turcă în 2020 și al pierderii Karabahului în 2023, care a provocat exodul a zeci de mii de armeni din acest teritoriu montan disputat de zeci de ani.

Nikol Pașinian, un fost jurnalist în vârstă de 51 de ani, a prezentat acest scrutin ca o alegere între o pace durabilă, deși controversată, cu Baku, și o revenire la război.

Pașinian a reproșat Moscovei că nu a acordat ajutor Armeniei în timpul războiului din 2020. Rusia a desfășurat forțe de menținere a păcii în Karabah, dar nu a intervenit direct, dorind să-și păstreze relațiile cu Azerbaidjanul, o altă fostă republică sovietică.

Luând act de această situație, Pașinian a suspendat participarea Armeniei la o alianță regională condusă de Moscova și a încercat să consolideze legăturile cu Bruxelles și Washington, mergând chiar până la a evoca o potențială aderare a țării sale la UE.

O eventualitate considerată de Rusia ca o ingerință occidentală în sfera sa de influență.

„Tot ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina (...) Cum a început totul? Prin încercarea Ucrainei de a adera la UE”, a avertizat președintele rus Vladimir Putin în luna mai, într-o declarație care sună ca o amenințare. În 2014, Ucraina se pregătea, de fapt, să semneze un simplu acord de asociere cu Uniunea Europeană.

Rusia este principalul partener comercial al Armeniei și o piață-cheie pentru exporturile sale agricole și textile. Mulți armeni trăiesc și lucrează în Rusia, iar Erevanul depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu armament și energie.

Prima măsură de represalii: Rusia a interzis importul unei serii de produse agricole armene, stârnind îngrijorarea Erevanului.

Kremlinul a fost, de asemenea, acuzat că încearcă să influențeze alegerile.

Nikol Pașinian afirmă însă că nu dorește să rupă legăturile cu Moscova. „Nu am avut niciodată, nu avem și nu vom avea niciodată intenția de a aduce atingere intereselor Rusiei”, a susținut el.

Cu toate acestea, campania electorală a căpătat un caracter de luptă pentru viitorul geopolitic al Armeniei.

Pașinian a mers până la a afirma că ar putea izbucni un „război catastrofal” cu Azerbaidjanul dacă partidul său ar pierde majoritatea.

Principalul său concurent, omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetyan, a avertizat împotriva oricărei „goane imprudente” spre Occident. „Rusia este și va rămâne partenerul nostru strategic și principalul nostru partener economic”, a declarat el.

La rândul lor, europenii nu își ascund deloc dorința de a-l vedea pe Nikol Pașinian câștigând alegerile și au venit să susțină parteneriatul UE-Armenia în cadrul unui summit organizat la Erevan la începutul lunii mai, oferind investiții în această zonă esențială pentru transportul hidrocarburilor.

Partidul Contractul Civil al prim-ministrului se află în fruntea sondajelor, dar sistemul politic este foarte fragmentat. În total, 19 partide și blocuri sunt în cursă pentru cele 101 de locuri din Parlament.

Este în joc și bilanțul democratic al lui Nikol Pașinian.

La opt ani de la preluarea puterii, pe baza promisiunii de a desființa sistemul oligarhic post-sovietic din Armenia, acesta se confruntă cu critici din ce în ce mai intense.

„Armenia se îndreaptă de la populism către metode autoritare de guvernare”, afirmă analistul independent Gevorg Poghosyan.

Cu toate acestea, pentru mulți armeni, opoziția rămâne asociată cu influența rusă și cu oligarhii.

Armen Pogossyan, în vârstă de 77 de ani, președinte al unei asociații de consumatori, a declarat în ajunul alegerilor că încă se gândește pe cine să voteze, asigurând totodată că nu va vota pentru prim-ministru.

„Prima sarcină este ca el să nu mai fie acolo”, a declarat el, reproșându-i lui Pașinian pierderea Karabahului și atitudinea sa față de refugiați.

Garik Petrossyan, un specialist în informatică în vârstă de 31 de ani, intenționa să voteze pentru guvernul actual, pentru „independența Armeniei”.