Fotografiile au fost făcute la 2 săptămâni de la dispariția zborului, pe 8 martie 2014. Imaginile au fost analizate de Biroul de Siguranță a Transportului Australian. Cercetătorii au folosit imaginile pentru a determina o nouă zonă de căutare a avionului dispărut, o suprafață de 5.000 de kilometri pătrați, la nord de zona în care au avut lo căutările inițiale.

Două agenții guvernamentale australiene (Geoscience Australia și Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization) au analizat imaginile surprinse de un satelit militar francez, însă nu le-au făcut publice până acum.

În raportul agențiilor se arată că obiectele de pe suprafața apei formează mici aglomerări, și nu plutesc independent una de celalată. Această descoperire este cea care ar fi dat peste cap planurile echipajelor internaționale, care au petrecut 2 ani căutând în locul greșit.

Mai mult, cercetătorii susțin că modul în care sunt răspândite obiectele surprinse de satelit indică faptul că acolo a fost un punct de impact. Greg Hood, șeful comisiei Biroului de Siguranță a Transportului Australian, a declarat că acest raport „poate fi util în viitoarele operațiuni de căutare”, însă a atras atenția că „nu înseamnă neapărat că acele obiecte sunt resturi ale epavei zborului Mh370”.

„Rezoluția imaginilor nu este suficient de mare pentru a ne da seama dacă acele resturi fac parte dintr-un avion sau dacă sunt resturi care plutesc pe suprafața oceanelor din lume”, a mai adăugat acesta.

Publicarea imaginilor ar putea da loc unor noi presiuni asupra guvernelor australian si malaezian de a continua căutările, suspendate pe termen nedeterminat în luna ianuarie.

Până acum, singurul indiciu despre soarta avionului este o bucată de metal, care a fost adusă de valuri pe insula Reunion, la peste 3.700 de kilometri de locul în care aveau loc căutările. Investigatorii francezi au confirmat că bucata de metal a făcut parte din avionul Malaysia Airlines.