Autoritățile argumentează prin necesitatea protecției datelor cu caracter personal, deși până acum a fost examinată o singură plângere pe acest motiv, iar societatea civilă și jurnaliștii consideră că este vorba despre limitarea accesului la informații. 

Decizia privind excluderea căutării după nume de pe portalul unic al instanțelor de judecată a avut loc ca urmare a unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care hotărârile judecătorești au început a fi publicate fără indicarea numelui celor implicați în proces, a subliniat Directorul interimar al Agenției de administrarea a instanțelor de judecată, Valentina Grigoriș.

„Hotărârile care erau depersonalizate de către lucrătorii din sistemul de justiției, oricum apărea și indirect se putea identifica persoana. Din aceste considerente, am luat această decizie referitor la sistarea temporară a căutării după numele sau denumirea dosarelor, urmând ca să decidem în consecință care va fi formula corectă”, a constatat Valentina Grigoriș. 

Judecătoarea Vera Toma, membră a CSM, a argumentat că acest lucru a fost necesar pentru a proteja datele cu caracter personal al justițiabililor și pentru a preveni eventuale condamnări la CEDO a Republicii Moldova în asemenea cazuri. În acest context, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a propus crearea unui program special prin care persoanele interesate, precum avocații sau jurnaliștii, să se înregistreze și astfel să obțină acces la toate datele din deciziile judecătorești.

„Noi vrem să oferim următorul instrument: noi am format modulul dosarului electronic. Noi solicităm ca toți participanții la actul de justiție să aibă opțiunea să se înregistreze în acel modul și să aibă acces la dosarele electronice. Acel instrument va oferi un motor de căutare pe toate cauzele”, a constatatat Vladimir Cebotari.

Dezbaterile publice referitoare la modul de publicare a hotărârilor judecătorești ar fi trebuit să fie inițiate înainte de luarea vreunei decizii în acest sens, a remarcat directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu. Ea a subliniat că accesul la informațiile din dosare este necesar, în primul rând,  pentru investigarea numeroaselor cazuri de corupție cu care se confruntă Republica Moldova.

„Această hotărâre a CSM a fost luată în iunie 2016. În ianuarie 2017, pur și simplu, a dispărut motorul de căutare, fără să fim informați, preveniți. La 6 martie avem primul caz în care o persoană acuză că i se încalcă dreptul privind protecția datelor cu caracter personal. Astăzi abia avem prima discuție, dar aflu că deja există o soluție. Domnilor, datele nu vă aparțin dumneavoastră, sunt ale cetățenilor și statul le are în gestiune”, a declarat Alina Radu.

Reprezentanții societății civile au solicitat ca dosarele de rezonanță, care îi vizează pe demnitari și funcționarii publici, cele privind cazurile de corupție și delapidări ale fondurilor publice, să fie cu acces liber pentru public. Dezbaterile pe marginea acestui subiect ar urma să continue.