Grupul de lucru în domeniul educației s-a reunit astăzi în format video-conferință, cu participarea experților de la Chișinău și Tiraspol. Chișinăul a abordat subiectul deblocării necondiționate a liberii circulației pentru profesorii școlilor cu predare în limba română din cele opt instituții din regiunea transnistreană, sub jurisdicția Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Autoitățile au subliniat că decizia protocolară semnată în anul 2017 și care face parte din prioritățile Pachetului Berlin Plus nu este implementată, deoarece profesorilor le este interzis accesul peste linia administrativă. 

Membrii grupului de lucru din partea Chișinăului au insistat asupra faptului că pretextul pandemiei nu poate ține izolați corpul didactic și elevii instituțiilor de învățământ. Tiraspolul însă refuză să ofere o perspectivă clară de restabilire a circulației pentru profesori și elevi, subminând sustenabilitatea soluției agreate anterior. O mențiune separată a vizat situația când cadrele didactice din școlile cu predare în limba română sunt arondate din punct de vedere medical la centrele medicale pe malul drept al Nistrului.

„Un alt subiect abordat de partea moldovenească a vizat returnarea clădirii pentru Liceul „Evrika” din Râbnița, care începând cu 2004 nu poate fi utilizată, iar elevii nu pot beneficia de condiții adecvate de studii. Procesul de învățământ se desfășoară în prezent în incinta unei grădinițe. În opinia Chișinăului, procesul de returnare a clădirii Liceului „Evrika” este tergiversat artificial, fiind solicitat Tiraspolului să prezinte viziunea sa și un plan concret de acțiuni pentru returnarea clădirii instituționale. Potrivit reprezentanților Chișinăului, după 14 ani, Tiraspolul evită să se angajeze în soluționarea problemei ce ține de liceul Evrika, invocând necesatatea unor inspecții și alte aspecte birocratice”, se arată într-un comunicat al Biroului poltici de reintegrare.

În cadrul Grupului de lucru a fost abordat și subiectul apostilării actelor de studii. Potrivit Chișinăului, procesul este unul funcțional și până acum au fost apostilate 378 de acte pentru 27 de state, cele mai multe fiind destinate Italiei, SUA, Austriei, Franței și Israelului. Totodată, experții de la Chișinău au explicat cadrului legal internațional privind procedura de supralegalizare, procedură ce diferă de apostilare, fiecare stat fiind în drept să decidă care dintre cele două este acceptabilă în raport cu alte state. Convenția de la Lisabona prevede cerințe clare și exhaustive la care autoritățile moldovenești se conformează în procesul de educație. 

Totodată, părțile au făcut un schimb de opinii referitor la inspectarea anuală a școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană pentru acest an. O decizie pe acest subiect va fi luată în timpul apropiat de conducerea MECC.

În final, Chișinăul a subliniat că pledează pentru excluderea dreptului la educație din contextul politic și tratarea lui în cadrul discuțiilor despre asigurarea drepturilor omului. Astfel, Chișinăul insistă că dreptul la educație este un drept de bază de care trebuie să se bucure toți, indiferent de aptitudini, rasă, etnie, religie, gen, naționalitate, orientare sexuală, clasă sau orice alt factor.

Reamintim că din data de 17 martie 2020 până în prezent, profesorii au avut posibilitatea doar 3 ori să se deplaseze în localitățile din partea dreaptă a Nistrului, pentru a-și ridica salariile la ATM, fiind susținuți de Biroul politici de reintegrare în teren.