„Extinderea UE nu este un act de generozitate. Este o investiție în securitatea Europei. Aderarea la Uniunea Europeană este cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate”, a declarat președinta R. Moldova, Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială în Polonia, citată de RFI Moldova. Șefa statului a punctat la o conferință de presă cu omologul său polonez că, extinderea Uniunii Europene înseamnă extinderea spațiului ei de pace, stabilitate și valori comune. 

Rusia ar fi cheltuit circa 7 miliarde lei pentru a vicia alegerile parlamentare din R. Moldova. Deschide.md reține declarația președintei Maia Sandu că Moscova ar fi cheltuit o sumă echivalentă cu 2% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova (ceea ce reprezintă circa 7 miliarde lei) pentru a vicia alegerile parlamentare din 2025 — prin manipulare informațională coordonată, atacuri cibernetice, finanțare ilicită a partidelor politice, acte de sabotaj, proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violență pe străzile noastre. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Potrivit șefei statului, pe parcursul a trei ani electorali consecutivi, instituțiile, mass-media și cetățenii R. Moldova au rezistat ferm în fața unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent și această presiune nu a întors R. Moldova din drum.

„RM nu are cu ce să doboare dronele, iar sistemele anti-dronă și radar sunt vitale”, titrează Jurnal.md. Republica Moldova are nevoie urgentă de echipamente moderne anti-dronă pentru a-și proteja spațiul aerian, în contextul survolărilor repetate ale dronelor rusești și al riscurilor generate de războiul din Ucraina. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a explicat la Jurnal TV, de ce Republica Moldova este vulnerabilă în fața acestui tip de amenințare și de ce investițiile în sisteme anti-dronă și radar sunt esențiale pentru creșterea rezilienței statului. În acest context, autoritățile iau în calcul majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB.     „Cea mai mare amenințare pentru Republica Moldova este pericolul de a fi atacată, iar pericolul vine dinspre est, dinspre Rusia. Problema numărul unu este securitatea, nu economia, pentru că este pusă în joc existența Republicii Moldova”, a declarat Anatol Șalaru, ex-ministru al Apărării. Potrivit acestuia, statul trebuie să-și concentreze eforturile pe reziliență și apărare, într-un context regional de război.

Discuția despre Reunirea celor două state românești nu este nici radicală, nici ilegală, nici marginală. Este o discuție legitimă, constituțională și inevitabilă. Iar contextul internațional nu face decât să-i sporească urgența, scrie Alexandru Tanase, într-un editorial pe Cotidianul. Forumul Economic Mondial de la Davos a transmis un mesaj limpede, formulat fără menajamente de premierul canadian Mark Carney: „Suntem în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții”. Iar fraza care a străpuns limbajul diplomatic a fost aceasta: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu”. Europa are de ales: să stea împreună sau să fie devorată separat. Este un mesaj valabil și pentru Republica Moldova. În acest context, declarația președintei Maia Sandu din 12 noiembrie, privind Unirea cu România ca opțiune de supraviețuire în fața riscurilor care planează asupra noastră, este legitimă și, mai mult decât atât, vizionară. Este o declarație care nu ar trebui să rămână suspendată în registrul simbolic, ci urmată de pași concreți, indiferent de incomoditățile politice ale momentului. Republica Moldova nu are cu cine „sta la masă” decât cu România. România la fel. Orice iluzie de solitudine strategică se va sfârși, mai devreme sau mai târziu, în meniu. Acest adevăr este valabil și pentru România, scrie autorul.

Evghenii Șevciuc s-a plâns la CEDO pe justiția ilegală din regiunea transnistreană, informează Zona de Securitate. Fostul lider al regimului, care ani la rând a folosit „instanțele” ca instrument de presiune și represiune, ajunge astăzi să le conteste legalitatea. Jurnalista Irina Tabaranu de la Zona de Securitate amintește că Evghenii Șevciuk a ajuns „președinte” al regiunii transnistrene în urma unui proces electoral organizat și „legitimat” de un sistem juridic nerecunoscut, în care așa-numitele instanțe joacă un rol central în menținerea aparenței de legalitate. Cu alte cuvinte, în momentul în care a ocupat această funcție, era pe deplin conștient de caracterul fictiv și de nulitatea juridică a sistemului în care participa. Tocmai de aceea, toți cei care se autointitulează procurori, judecători, miniștri sau „președinți” în acest sistem știu foarte bine de ce sunt numiți „așa-ziși” sau „pretinși”. Ironic este că, uneori, tocmai din exterior li se oferă mai multă legitimitate decât își atribuie ei înșiși, comentează jurnalista.