„ARBI aplică sechestre inclusiv și la solicitarea altor autorități decât CNA și Procuratura Anticorupție. PCCOCS spre exemplu, sub diviziuni ale Poliției. La fel, sunt și procuraturile teritoriale care solicită pe alocuri aplicare anumitor sechestre. Ceea ce ține de condamnarea la 5,3 milioane de lei, aici vorbim despre un prejudiciu care a fost cauzat Băncii de Economii a R. Moldova în proces de insolubilitate. Și, oarecum și statul a fost prejudiciat pentru că BEM s-a dorit să fie o procedură de restructurare, dar până la urmă banii nu au fost utilizați după destinație. Există în jur de 1,3 miliarde lei sub sechestru. Respectiv acum având această hotărâre definitivă mai există o etapă de contestare la Curtea Supremă de Justiție”, a spus Iulian Rusu la TVR MOLDOVA.

Totodată, șeful CNA a menționat că sunt necesare mai multe ajustări pe procesul nemijlocit de valorificare. 

„Când a fost creat ARBI în 2017, funcția de bază pe care s-a concentrat atunci era să ofere competențe ARBI, să investigheze investigații financiare paralele și să aplice înghețări și sechestre. Respectiv, noi acum suntem la o etapă mai avansată și putem trece la partea de valorificare prin vinderea acestor bunuri. Noi partajăm competențele cu Serviciul Fiscal de Stat”, a mai adăugat directorul CNA.

Potrivit lui Iulian Rusu, acest exercițiu de coordonare a eforturilor a fost inițiat în primăvara acestui an fiind necesar și unele ajustări la Codul de executare. 

„Plus, ce ține de ARBI am discutat cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Avem unele completări în codul de procedură penală care urmează să ajungă în curând. Astfel, ARBI va avea competența să efectueze investigațiile financiare paralele și la etapa judiciară, deci, nu doar la etapa prejudiciară. Noi putem și în continuare la etapa judiciară să căutăm bunuri și să aplicăm sechestre pe ele. Asta este soluția juridică pe care o urmărim, sperăm foarte curând să fie promovată și aprobată de Parlament”, a conchis șeful CNA.