Autogara sponsorilor PAS. O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. O investigație TV8 relevă că proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău. Detalii vedeți pe pagina TV8.

„Aroganța” PAS și graba care ar putea strica treaba în reforma justiției. Europa Liberă scrie că partidul de guvernământ a dat dovadă de aroganță și de incapacitate de dialog cu opoziția atunci când a redus numărul de voturi pentru a putea numi membri în comisiile de vetting. Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a modificat, pe 5 martie, legislația astfel încât membrii comisiilor de vetting propuși de partenerii externi să poată fi numiți cu votul a 51 de deputați, dacă o primă tentativă de a-i desemna cu 61 de voturi (adică trei cincimi din totalul celor 101 deputați) eșuează. Modificarea a fost făcută după ce cu o săptămână mai devreme, Parlamentul nu a reușit să desemneze doi membri în comisia de evaluare a procurorilor, deoarece opoziția a respins candidatura fostului președinte al comisiei pre-vetting, olandezul Herman von Hebel, considerându-l o figură controversată. Analistul politic Igor Boțan crede că majoritatea parlamentară ar fi trebuit să discute cu celelalte fracțiuni ca să găsească o soluție de compromis, în loc să „fenteze” procedurile necesare aprobării unei legi. În același timp, analistul și publicistul Nicolae Negru crede că opoziția nu a adus suficiente argumente împotriva candidaturii lui Herman von Hebel, ci doar „și-a arătat mușchii”, opunându-se numirii lui.

Din criză în criză. De ce Republica Moldova nu deține stocuri de produse petroliere? – un subiect analizat de jurnalistul Ion Preașcă pe Veridica.md. Turbulențele de pe piețele globale energetice, financiare și din lanțurile logistice provocate de războiul Statelor Unite și Israelului cu Iranul, precum și amplificarea ulterioară a conflictului în regiune, au impact direct și în Republica Moldova. Cel mai vizibil acest impact se reflectă în creșterea tot mai accelerată a prețurilor la motorină și benzină. Pe lângă creșterea prețurilor, însă, o problemă majoră este și asigurarea cu produse petroliere a țării, fapt invocat și în proiectul de decizie al Guvernului privind instituirea stării de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Rezervele de motorină ar fi suficiente pentru 20 de zile. Autorul notează că motorina are o cotă de circa 73% din consumul de produse petroliere și o pondere mai mare decât cea a gazului în consumul energetic al țării. Respectiv, lipsa acestui produs are un impact mult mai mare asupra economiei, decât, de exemplu, a benzinei. Lipsa de stocuri este și cea mai mare restanță din domeniul energetic a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, scrie Veridica. în calitate de parte contractantă a Comunității Energiei, Republica Moldova și-a asumat obligația de a implementa acquis-ul UE privind securitatea aprovizionării cu petrol, nu mai târziu de 1 ianuarie 2023. Nu este clar care sunt cauzele acestei tergiversări, dar surse din sistem și de pe piață spun că la mijloc ar fi atât interese de grup, cât și faptul că implementarea acestor norme europene va necesita resurse financiare foarte mari și cu impact  asupra prețurilor la pompă. Evoluțiile din ultimii ani arată că măsurile radicale de reformă au fost luate mai degrabă ca urmare a unor presiuni și crize. Astfel, stocurile de gaze au început a fi create doar după ce Gazprom a lăsat Republica Moldova fără gaze, iar diversificarea surselor de energie electrică s-a accelerat după ce a devenit clar că Centrala de la Cuciurgan nu mai poate să ne asigure cu necesarul de curent, observă autorul.

Dosarul transnistrean: pârghii existente și încă nedescoperite la Chișinău, Kiev și București. Portalul Anticorupție publică o analiză semnată de Denis Cenușă, în contextul reluării dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, care în opinia autorului  este fără nicio speranță de a sparge gheața în problema reintegrării. Analistul consideră că o coordonare a demersurilor dintre Chișinău, Kiev și București poate exercita o presiune enormă asupra regimului separatist de la Tiraspol. Progrese minime în problema transnistreană ar putea obliga Chișinăul să solicite UE activarea sancțiunilor internaționale pentru a salva parcursul european. Deocamdată, Chișinăul manifestă un interes limitat în utilizarea pârghiilor pe care le posedă pentru a schimba echilibrul de putere, în favoarea sa și eficace, în cadrul regiunii transnistrene. Retragerea cetățeniei ucrainene și includerea liderilor separatiști pe lista interdicțiilor de călătorie Schengen printr-o decizie a Bucureștiului ar putea determina autoritățile moldovene să utilizeze acest instrument indirect pentru a obține o pârghie suplimentară și mai robustă. Astfel, România și Ucraina pot de asemenea impune condiții Tiraspolului, inclusiv cele legate de democratizare.