Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1.059 persoane, cu reprezentarea diverselor grupe de vârstă, mediu de trai, sexe și nivel al veniturilor, în chestionar fiind incluse 38 de întrebări menite să acopere 4 dimensiuni – aspecte generale despre respondent, veniturile și sursa acestora, accesul și sursele de finanțare, locuința, scrie mold-street.

15% din moldoveni au venituri mai mici de 3.000 de lei pe lună

Potrivit BNM, similar sondajului precedent, principalele surse ale veniturilor unei familii din Republica Moldova, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută.

Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de lei, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

Sondajul relevă că în numărul celor ce declară venituri medii lunare mai mari de 20.000 lei s-a dublat, în timp ce a celor ce au venituri sub 3.000 de lei – aproape că s-a înjumătățit, reducându-se cu 12 puncte procentuale.

79% din moldoveni nu au reușit să facă economii

Potrivit sondajului, gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut. Astfel, 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni.

Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și „deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută).

Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile. La momentul efectuării sondajului, doar 30 la sută dintre respondenți au declarat că au apelat la surse de finanțare de la instituții de creditare, cel mai utilizat instrument fiind creditul de consum.

În următoarea perioadă, doar 8 la sută dintre respondenți se declară interesați de a apela la o instituție de credit pentru finanțare. În procesul de creditare, cele mai importante aspecte sunt considerate condițiile favorabile de finanțare, promptitudinea luării deciziei de creditare și taxele/comisioanele reduse aplicate.

Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți (59 la sută), creditele / împrumuturile contractate reprezintă o povară suportabilă. Totodată, 29 la sută dintre respondenți declară că s-au confruntat cu situația când nu au reușit achitarea în termen a plăților aferente creditului, din cauze precum creșterea cheltuielilor, pierderea serviciului sau insuficiența veniturilor, mai relevă sondajul realizat de BNM.