Depozitul militar este situat în satul Cobasna, aflat sub pretinsa jurisdicție a regiunii transnistrene, la circa 200 de kilometri distanță de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița.

În acest depozit se păstrează moștenirea de arme a fostei Armate a 14-ea a Uniunii Sovietice, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.

Informațiile despre condițiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în aceeași secretomanie riguroasă ca mai tot ce vizează nerecunoscuta republică nistreană.

În 2009, fostul vicepremier de la Chișinău, Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării fâșiei separatiste în Republica Moldova, spunea că depozitul de Cobasna este un focar de risc:

„Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.

Osipov admitea că nu este exclus furtul de arme și muniții din depozit.

Și un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, generalul Vitalie Marinuța, atrăgea atenția, în 2015, asupa pericolului pe care îl reprezintă acest depozit pentru siguranța întregii regiuni, precizând că muniția ar putea fi folosită și în scopuri teroriste.

În cazul în care depozitul ar exploda, susținea Marinuța, puterea deflagrației ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.

„Conform documentelor pe care le deținem noi și organizațiile internaționale mai sunt în jur de 20.000 de tone de muniție, de artilerie, de infanterie, echipament militar etc. Conform unui studiu al Academiei de Științe al R. Moldova, în caz de deflagrație puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 tone, aproximativ celor din Hiroșima și Nagasaki. Eu sunt convins că, în mare parte, acestea sunt cu termenul de utilizare expirat, iar unele și cu termenul de păstrare expirat. De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internațională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca ele să nu ajungă o sursă de pericol regional, dar și o posibilitate de înarmare a «omuleților verzi» și a altor formațiuni din afara țării”, declara la acea data fostul oficial de la Chișinău pentru Deutsche Welle.

Autoritățile centrale de la Chișinău au cerut în mod repetat Rusiei să își retragă trupele militare (GOTR - Grupul Operativ al Trupelor Ruse) și munițiile din regiunea transnistreană.

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, anunța în octombrie 2016 că Republica Moldova și Ucraina erau pregătite să ofere un coridor verde pentru retragerea armamentului și a celor aproximativ 1.000 de militari ruși care staționează ilegal în stânga Nistrului. Coridorul verde putea fi realizat prin trei modalități: 1) pe cale terestră, prin traversarea teritoriului ucrainean; 2) pe cale aeriană, folosind aeroportul de la Mărculești; 3) pe cale maritimă, prin portul Giurgiulești.

Experții în fostul spațiu sovietic au afirmat în repetate rânduri că Rusia folosește depozitul de la Cobasna ca metodă de șantaj geopolitic în relația cu Republica Moldova, încă o pârghie de acțiune pe care i-o oferă Kremlinului conflictul înghețat de pe Nistru.