Diaspora poate contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Comentariu de Dumitru Vicol și Iulian Groza

  • 07 Iulie 11:45
Diaspora poate contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Comentariu de Dumitru Vicol și Iulian Groza

„Diaspora”, este probabil unul din cele mai pronunțate cuvinte în ultimii ani. Participarea masivă a diasporei la ultimele scrutine electorale sugerează rolul crescând al cetățenilor moldoveni din afara țării în viața politică și publică a Republicii Moldova. În același timp, remitențele rămân a fi o importantă sursă ce alimentează creșterea economică. Totuși, fenomenul reîntregirii familiilor peste hotare din ultimii ani ar putea micșora volumul remitențelor per PIB. În aceste condiții, autoritățile Republicii Moldova trebuie să regândească și să consolideze relația diaspora-țară, creând mai multe oportunități pentru implicarea activă a cetățenilor aflați peste hotare în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Remitențele per PIB ar putea continua să scadă

Potrivit mai multor studii, mai mult de jumătate din cei aflați peste hotare sunt deja cu familiile lor. Aceasta, în combinație cu fenomenul de emigrare a familiilor întregi și a peste 144 mii de dosare noi de redobândire a cetățenii românești, ar putea conduce la o scădere a remitențelor în următorii ani. Figura 1 arată numărul cetățenilor din diaspora ca proporție din populație conform estimărilor ONU (cu excepția celor stabiliți în România și Ucraina) versus remitențele per PIB în perioada anilor 2010-2020. Se observă că proporția remitențelor per PIB scade, în timp ce proporția diasporei în totalul populației crește. Acest aspect reflectă, probabil, efectul reîntregirii familiilor menționat mai sus.

Figura 1. Remitențele par să descrească pe când diaspora se mărește

Sursa: Banca Mondială, calculele autorilor

Proporția remitențelor trimise pe căi neoficiale este dificil de estimat, dar probabil că a scăzut de la valori de 40-50% în 2010 la 20% în 2020. Este adevărat că în anul 2020 și primul trimestru 2021, remitențele au avut un nou imbold, dar presupunem că volumul mai mare de transferuri în ultimele 12 luni se datorează mai mult faptului că economiile migranților stabiliți peste hotare au crescut din cauza restricțiilor de mobilitate (ex. rata de economisire a gospodăriilor în Franța a crescut de la 14.6% în 2019 la 21% în 2020, spre exemplu). Un alt motiv ar fi că cei aflați în Republica Moldova au avut o mai mare necesitate de un venit adițional și că transferurile prin șoferi de microbuze au devenit mai limitate.

Noi am elaborat un model pentru a cuantifica evoluția economică în lipsa remitențelor. Pentru aceasta, am dezvoltat un model autoregresiv vectorial bazat pe (a) creșterea anuală a PIB-ului per capita; (b) consumul final al gospodăriilor per PIB, (c) investițiile străine direct per PIB, (d) balanța de plăți per PIB și (e) remitențe per PIB. Datele sunt anuale pentru perioada 2000-2019, iar sursa este Banca Mondială. Modelul estimează că remitențele în valoare de un punct procentual per PIB ar genera o creștere a PIB-ului per capita de 0.19 p.p. Figura 2 ilustrează evoluția PIB-ului per capita în absența remitențelor din 2010. Concluzia este că PIB-ul per capita ar fi fost cu 29% mai puțin în 2019, dacă economia nu ar fi primit remitențe din anul 2010.

Figura 2. PIB/capita ar fi fost cu 29% mai mic în absența remitențelor din 2010 încoace

Sursa: Banca Mondială, calculele autorilor

Intențiile de emigrare continuă vor pune și mai multă presiune pe sistemul de pensii

În 2020, populația inactivă pe piața muncii era în jur de 1177.9 mii de persoane. Deși numărul persoanelor care intenționează să emigreze a oscilat din 2014, putem observa că există peste 130-140 mii persoane, sau 11%-12% din populația inactivă, care își văd viitorul peste hotare (Figura 3).

Figura 3. 130-140 mii persoane constant intenționează să emigreze

Sursa: BNS, calculele autorilor

 

În realitate, numărul celor care intenționează să emigreze ar putea fi mult mai mare. Aceasta cu siguranță că va pune și mai multă presiune pe fundamentele economice ale țării. Spre exemplu, sistemul de pensii ar putea deveni și mai puțin sustenabil. La moment, coraportul dintre salariați și beneficiarii de pensie este de 1.25, iar minimul pentru a avea un sistem social sustenabil este de 4 contribuabili la 1 pensionar. Dacă luăm previziunile pe termen lung ale ONU, atunci numărul de beneficiari de pensii de vârstă ar putea depăși numărul de salariați în anul 2030 (Figura 4).

Figura 4. Sistemul de pensii va deveni și mai puțin sustenabil

Sursa: CNAS, ONU, calculele autorilor

Economiile migranților ar putea fi și mai valoroase decât remitențele

Noi am estimat că economia Republicii Moldova ar avea nevoie să crească cu peste 7% timp de un deceniu ca să ridice rata de participare cu 10 puncte procentuale. Respectiv, aceasta ar însemna ca este nevoie de investiții publice și private suplimentare de minim 400 milioane dolari per an pentru a susține o astfel de creștere economică. Totuși, fenomenul de reîntregire a familiilor, în combinație cu scăderea remitențelor ca proporție din PIB și intențiile de emigrare persistente, micșorează potențialul de creștere economică. În consecință, planul de redresare economică anunțat de către UE, o guvernare pro-reforme și o viziune pe termen lung de dezvoltare al țării, ar putea pune temelia pentru o perioadă de creștere economică solidă. În plus, un guvern focusat pe reforme ar putea atrage și simpatia diasporei, care la fel ar putea contribui semnificativ la realizarea unui nou program de regândire a Republicii Moldova.

Dacă este adevărată prezumpția că remitențele vor fi într-un trend descendent în următorii ani, atunci autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe atragerea economiilor moldovenilor depozitate peste hotare. În baza unei analize preliminare, cu referire la sursele ONU, estimăm că economiile acumulate de diaspora în cele mai populate 13 țării în anul 2019 ar fi în jur de 1.8 miliarde dolari (Figura 5).

Figura 5. Diaspora economisește câte 800 milioane de dolari per an

Sursa: Banca Mondială, calculele autorilor

Din acestea, 1.06 miliarde ar fi fost remise către Moldova, iar restul, aproximativ 800 milioane de dolari pe an, sunt economisiți. Aceste economii ar trebui să devină ținta unor programe naționale de atragere a economiilor și în baza acestora s-ar putea contura și oportunitățile de revenire. Apropo, conform estimărilor noastre per țări, observăm că volumul remitențelor din Rusia și Israel sunt mai mari decât al economiilor. Aceasta se aliniază cu concluziile studiilor că mai mult de 60-70% din cei aflați în aceste două țări sunt singuri peste hotare, având familiile în Moldova.

Programele de atragere a economiilor migranților

Programul PARE 1+1 este unul de succes. Așadar, din 2011 până acum au fost semnate 1757 contracte de finanțare unde valoarea granturilor este de 367.63 milioane lei, iar investițiile în economie sunt de 1.08 miliarde lei (Figura 6). Este de menționat că mai mult de jumătate din beneficiarii programului PARE 1+1 sunt întreprinderi gestionare de către rudele de gradul I ale migranților, insuflând o posibilă reîntoarcere a acestora sau o formă de investiție pentru a crea un venit adițional. Programul PARE 1+1 a fost extins până în 2021, dar succesul acestui program cere extinderea acestuia și majorarea granturilor disponibile.

Figura 6. Investițiilor în economie prin PARE 1+1 au depășit 1 miliard de lei

Sursa: ODIMM, calculele autorilor

Un alt program de succes este Migrație și Dezvoltare Locală, unde în prima etapă, au fost create peste 40 de Asociații de Băștinași, care au atras investiții în valoare de 1.35 milioane dolari în perioada 2015-20. Această sumă a fost complementată cu 3 milioane dolari de la partenerii de dezvoltare și 3.95 milioane de dolari de la autoritățile locale. În baza acestui program, BRD-ul a elaborat și aprobat pentru perioada 2019-25 proiectul DAR 1+3 cu scopul de a stimula dezvoltarea localităților. Proiectul este susținut de autoritățile locale, partenerii de dezvoltare și asociațiile de băștinași. În anul 2020 și 2021, au fost selectate 64 proiecte în valoare de 12.8 milioane lei din 136 proiecte depuse.

Adițional, dezvoltarea eco-sistemului de crowdfunding și investiții în întreprinderi reprezintă o platformă promițătoare de atragere a economiilor. Posibilitatea de a procura cote-părți sau acțiuni din start-up-uri ar putea crea atât un canal de transfer de cunoștințe, cât și un venit adițional pentru cei din diasporă. La fel, vinderea valorilor mobiliare de stat direct către diaspora și populație este o alta oportunitate încă nevalorificată. Autoritățile deja depun eforturi de a ușura procurarea VMS-urilor la distanță de către populație. Totuși, acest proces ar trebui accelerat. Economiile celor aflați peste hotare ar putea fi depuse în VMS-uri, ceea ce ar crea un venit adițional pentru o potențială reîntoarcere.

În loc de concluzii...

Implicarea civică a diasporei în viața publică și politică din Republica Moldova devine din ce în ce mai mare și mai importantă. Noul Parlament și viitorul Guvern nu trebuie să privească diaspora doar ca pe o resursă importantă care a menținut economia în ultimii 10 ani, dar ca pe o parte importantă din soluția de relansare economică a țării. Altfel, există un mare risc ca în următorii ani se va pierde fereastra de oportunitate și Republica Moldova va ajunge la un punct de la care ne va fi greu sa revenim. Economia nu va mai fi sustenabilă, pensionarii vor depăși salariații, remitențele se vor reduce, iar țara va îmbătrâni și se va depopula.

Iată de ce autoritățile ar trebui să dezvolte programe de atragere a economiilor celor aflați peste hotare, care ar putea fi în jur de 800 milioane de dolari per an. Aceste economii, convertite în investiții în ÎMM-uri prin PARE 1+1 sau platforme de crowdfunding, dar și prin plasamente în valori mobiliare de stat pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, ar putea susține un nou program de țară pe termen lung - ReThink Moldova 2.0. Respectiv, viziunea de țară și de restructurare socio-economică, care va fi decisă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, ar putea pune fundamentele unei noi paradigme diasporă-țară. 
----

Dumitru Vicol este analist asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). A fost implicat în proiecte de promovare și dezvoltare a instrumentelor financiare în Republica Moldova. Este absolvent al London School of Economics (Marea Britanie).

Iulian Groza este expert în domeniul relații internaționale, politici europene și bună guvernare. A deținut funcția de Vice-ministru al afacerilor externe și integrării europene. În prezent este Director Executiv al IPRE.

----

Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorilor.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ascultă&Călătorește cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
20,24
Cer fragmentat
Umiditate:68 %
Vint:4,63 m/s
Sun
15
Mon
10
Tue
10
Wed
8
Thu
10

Curs oficial BNM 18 Septembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.7694 -0.0000
USD 17.6521 -0.0000
RON 4.1969 -0.0000
UAH 0.6611 -0.0000
RUB 0.2435 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău