Șeful Statului Major al Armatei Naționale, Vitalie Micov a afirmat că actuala infrastructură de apărare aeriană este în mare parte depășită și costisitor de modernizat, ceea ce a determinat autoritățile să-și reorienteze strategia spre dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și monitorizare.

Oficialul a subliniat că prioritatea imediată a autorităților este capacitatea de a detecta și înțelege ce se întâmplă în spațiul aerian național și în zonele adiacente, în condițiile în care neutralizarea amenințărilor rămâne limitată.

În acest sens, Ministerul Apărării a investit în modernizarea capacităților de supraveghere, inclusiv prin achiziția unui radar, în timp ce un al doilea sistem urmează să fie livrat cu sprijinul Uniunea Europeană. Totodată, au fost operate modificări legislative pentru îmbunătățirea managementului spațiului aerian și a coordonării între instituțiile civile și militare.

Micov a spus că dezvoltarea unui sistem complet funcțional de apărare antiaeriană necesită o abordare complexă și investiții considerabile, după decenii în care domeniul nu a fost o prioritate.

„Din păcate, în ultimii 35 de ani de existență a Armatei Naționale, interesul pentru acest domeniu a fost inexistent. Sistemele existente atunci și cele actuale, pe care încă le menținem operaționale, au fost concepute pentru identificarea țintelor majore, conform priorităților stabilite de regulamentele de atunci. O abordare mai complexă presupune cheltuieli mult mai mari pentru protejarea spațiului aerian național. Totodată, statutul de neutralitate nu ne protejează, în acest moment, de traversarea ilegală a rachetelor sau a altor obiecte autonome fără pilot deasupra teritoriului nostru. În acest context, Ministerul Apărării, împreună cu structurile abilitate, a luat în calcul aceste riscuri, astfel încât, cel puțin la nivel minim, să putem monitoriza spațiul aerian și să confirmăm sau să infirmăm eventualele încălcări. De asemenea, trebuie menționat că fiecare incident, inclusiv cel recent care a implicat drone cu încărcătură explozivă, evidențiază un nivel de pericol tot mai ridicat și mai sofisticat, ceea ce impune adoptarea unor măsuri esențiale pentru prevenirea traversării spațiului aerian”,  a spus Vitalie Micov.

Uniunea Europeană a anunțat anterior sprijin financiar pentru consolidarea apărării R. Moldova, inclusiv fonduri de aproximativ 20 de milioane de euro pentru echipamente, între care sisteme de rachete cu rază scurtă. Totuși, Micov a avertizat că aceste capabilități nu vor deveni operaționale imediat.

„Nu înseamnă că mâine vom avea aceste sisteme funcționale. Ele trebuie produse, integrate și testate”, a spus el, estimând că unele proiecte ar putea fi finalizate abia în perioada 2027–2028, în funcție de livrări și de capacitatea industriei de apărare”, a precizat șeful Statului Major al Armatei Naționale

Integrarea noilor sisteme este complicată și de lipsa personalului specializat, instruirea fiind un proces de durată. Potrivit lui Micov, formarea unui inginer capabil să opereze astfel de echipamente poate dura până la patru ani, în instituții din străinătate.

Autoritățile de la Chișinău încearcă, în paralel, să dezvolte capabilități minime de răspuns, inclusiv prin exerciții internaționale și colaborare cu partenerii externi, în vederea creșterii gradului de pregătire.

Micov a evidențiat și cooperarea strânsă cu partenerii regionali, în special cu Ucraina și România, cu care există un schimb permanent de informații. „Zilnic, 24 din 24, se efectuează schimb de date privind managementul spațiului aerian”, a spus el, adăugând că aceste informații sunt analizate și utilizate pentru reacții operative.

În același timp, oficialul a recunoscut că securitatea aeriană a R. Moldova este influențată semnificativ de contextul regional și de capacitățile defensive ale Ucrainei.

„În această situație, Republica Moldova este protejată indirect”, a afirmat Micov, mulțumind Kievului pentru eforturi.

În pofida statutului de neutralitate, R. Moldova nu este ferită de riscurile generate de conflictul din regiune, a mai spus Micov, subliniind că traversările ilegale ale spațiului aerian de către rachete sau drone rămân o amenințare reală.