Unul din punctele cele mai complicate de realizat este de-oligarhizarea, iar Ministerul Justiției are deja un concept de lege ce urmează să fie supus consultărilor publice și să ajungă în Parlament în primăvară, a spus Adrian Băluțel. „În mare parte, punctul de de-oligarhizare se referă la limitarea, marginalizarea influenței figurilor oligarhice în viața publică a statului.  Asta înseamnă că cei care nimeresc sub incidența legii de-oligarhizării nu vor putea participa în procesul se privatizări, de achiziții publice, de parteneriate public-private, va fi limitată posesia televiziunilor, adică  proprietatea ce ține de spațiul mediatic etc. Ne dorim ca oamenii care anterior au agonisit averi fiind în funcții publice și utilizând funcția publică pentru beneficiul personal să nu mai poată face acest lucru și să nu mai creăm personaje în această țară care, fiind în instituții publice, votați de oameni ca să-i reprezinte pe oameni, utilizează aceste fotolii pentru a se îmbogăți”, a explicat Adrian Băluțel.

Referindu-se la reforma justiției, care este cea mai importantă cerință a UE, secretarul de stat Adrian Băluțel susține că rezultatele încep să se vadă, în pofida faptului că procesul este una anevoios inclusiv din cauza rezistenței din interiorul sistemului, „Deja au loc progrese semnificative, una din cele nouă condiții este acest proces de pre-vetting, care deja merge, iar rezultatele acestuia le vom vedea după o perioadă când sistemul va fi curățit de personaje toxice. Acum noi vedem anumite progrese pe anumite dosare de rezonanță. Primele firișoare, rezultate ale reformei justiției deja se văd: rezultatele în arbitrajul internațional, situația  cu aeroportul, deja putem arăta cel puțin că ne mișcăm în direcția corectă. Poate că ne mișcăm prea încet, este adevărat, vedem o rezistență enorm în cadrul sistemului, asta era de așteptat, dar cert este că ceea ce s-a votat în Parlament pe parcursul anului 2022, modificările care au fost făcute în modul cum se operează încep să producă rezultate și eu sper că angajamentele pe care le are Ministerul Justiției pe reforma justiției din aceste nouă măsuri pe parcursul anului 2023 vor spori vizibilitatea unor rezultate clare, ca cetățenii să înțeleagă că ceea ce facem este corect”.  

Adrian Băluțel spus că pentru prima dată R. Moldova se conturează un proces mult mai structurat cu partenerii externi pe subiectul de urmărire și confiscare a averilor a persoanelor implicate în acte de corupție: „Înțelegem că, în primul rând noi trebuie să ne facem temele pe acasă. Acasă trebuie să lucreze justiția, dar o parte ce nu poate fi ignorată în procesul de urmărire a celor care se fac vinovați, confiscarea averilor, nu se face doar în țară, trăim într-o lume globalizată, cei care au furat și-au scos banii în jurisdicții străine, au plecat ei înșiși, asta presupune o cooperare strânsă cu mai mute țări, o înțelegere a partenerilor noștri care este situația în R. Moldova și pentru prima dată începem să avem un proces mult mai structurat cu partenerii externi pe subiectul de urmărire a celor care se fac vinovați de marile hoții, confiscarea averilor și includerea loc în listele de sancțiuni. Acest lucru până acum a fost doar formal, iar în 2022 am văzut și progrese și privind includerea oligarhilor pe liste de sancțiuni, n-o să mă sfiesc să vă dau exemplul Șor, când din momentul în care a fost inclus în lista de sancțiuni, miraculos au dispărut acele proteste din stradă. Să înțelegem legătura între investigațiile făcute de presă cu oameni care recunoșteau direct că erau plătiți și faptul că în momentul în care li se impun unor personaje sancțiuni internaționale care limitează capacitatea lor să miște banii, brusc dispar niște proteste care pe față se vedeau că erau plătite. Ceea ce facem pe extern are o influență directă asupra dinamicii din țară”.