Actul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei a făcut autoritățile R. Moldova să atragă atenția cuvenită sectorului de securitate și apărare. Expertul Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice și Sociologice: „Timp de 30 de ani, sub paravanul neutralității și a lipsei de bani, autoritățile nu au atras atenția cuvenită pentru sectorul de apărare, însă, războiul din Ucraina a demonstrat că acesta este un fenomen global, are repercusiuni nu numai militare dar și de altă natură, energetice, de alimentare, aprovizionare cu hidrocarburi,  și este foarte important că în sfârșit se atrage atenția asupra sistemului național de securitate și apărare. Neutralitatea nu presupune dezarmare, ci necesitatea de a consolida capabilitățile și capacitățile militare”.

Modernizarea Armatei Naționale presupune în primul rând înlocuirea a ceea ce este vechi cu nou, a subliniat maiorul Marin Butuc, director al Școlii Doctorale Științe Militare și de Securitate Națională: „Lucrul acesta se face fără intenția de a mări numărul de personal, dar vorbim de îmbunătățirea calității. În ceea ce privește armament și dotare, nu vorbim despre echipare cu arme letale și nu vorbim despre mărirea numărului de personal militar, dar vorbim despre înlocuirea vechiului cu nou. De ce avem nevoie de această maderizare? În primul rând,  ceea ce deține instituția de apărare sunt mașini, instalații produse în anii 1970-80,  tehnică și echipamente învechite. Întreținerea lor presupune costuri considerabile, pentru anumite mașini cu destinație militară nu mai există piese. Întreținerea și costurile mari te duc cu gândul că mult mai rezonabil ar fi să deții o tehnică manevrabilă modernă cu costuri de întreținere mult mai mici. Doi.  În ceea ce privește consumul, din perspectiva caracterului economic, vorbim despre raționalizarea anumitor cheltuieli în ceea ce privește întreținerea și consumul acestor mașini. Există și aspectul tehnicii securității. A opera cu tehnică produsă în anii 70-80 implică anumite riscuri din punctul de vedere al tehnicii securității, e foarte periculoasă pentru exploatare și necesită de a fi schimbată. Mai există și alt motiv important, tendința noastră de a fi prezenți în contextul cooperării cu alte armate internaționale. Vorbim de acest obiectiv afișat de ani de zile – interoperabilitatea Armatei Naționale, nu poți să fii interoperabil cu tehnică producă în acea perioadă. Trebuie să fii dotat și echipat așa cum presupune dotarea și echiparea armatelor moderne”.

Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice și Sociologice: „Neutralitatea te apără atât timp cât nu ești atacat. Noi am văzut ce costă neutralitatea Ucrainei, pe de altă parte vedem ce înseamnă capacitatea de a fi membru NATO a Țărilor Baltice, care sunt sigure că apărarea și securitatea lor este asigurată de Alianța Nord-Atlantică.  România, de asemenea, și-a propus să-și modernizeze armata. Este foarte importat ca în acest context să scăpăm de tot ce este vechi, sovietic” .

Marin Butuc, director al Școlii Doctorale Științe Militare și de Securitate Națională, a subliniat că statul de neutralitate ne permite să ne dezvoltăm și modernizăm sectorul de apărare: „Mai multe păreri subiective au fost vehiculate pe parcursul a 30 de ani, că nu avem nevoie de armată, că neutralitatea ne apără, că nu avem nevoie de cooperări, că am încălca statutul de neutralitate, ceea ce nu este adevărat. Noi avem un statut de neutralitate asumat. Nu avem o politică de neutralitate, doar un statut asumat. În toate cooperările pe care le are Ministerul Apărării, parteneriate cu alianțe sau bilaterale, întotdeauna se subliniază respectul pentru statutul de neutralitate. În conformitate cu legislația internațională, Carta ONU, Tratatul forțelor convenționale în Europa, acesta ne permite să avem forțe armate, să ne modernizăm, să beneficiem de donații și să avem capacitățile suficiente, rezonabile, pentru a putea să ne apărăm. Alocațiile bugetare pentru sistemul de apărare în prezent este de 0,37 din PIB, ceea ce este insuficient pentru ambițiile de modernizare. Făcând o comparație elementară cu alte state neutre, care nu sunt cu mult mai mari decât R. Moldova, Finlanda are o alocație de 5,5 miliarde de dolari, Austria – 4 miliarde, Elveția și Suedia – cu 7,3 miliarde pentru sistemul de apărare. Pentru că neutralitatea presupune forțe ca să te poți apăra, să-ți poți apăra această neutralitate”.