„Niciodată rolul monarhiei nu s-a încheiat, ea este după mine cea mai bună școală de șefi de stat din lume”, spune Cătălin Șerban.

Cătălin Șerban a amintit că recent Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta și Principele Consort Radu au fost într-o vizită prelungită în Regatul Belgiei, care deține în prima jumătate a anului 2024 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, tocmai pentru a sprijini cauza Republicii Moldova. 

“În contextul tulbure de la granițele României și R.Moldova, e cu atât mai mult de înțeles de ce familia Regală a României a pornit în acest periplu european pentru aderarea celui de-al doilea stat românesc la UE. Contextul nu pare foarte liniștit, dar  nici acum 106 ani,  când Basarabia a venit acasă alături de  Regatul României, nici atunci nu era liniște. Tocmai  faptul că apele erau tulburi, a permis și românilor din stânga Prutului  și autorităților din dreapta Prutului aflate atunci la Iași, să facă mai repede  Unirea”.

În opinia lui Cătălin Șerban, Actul de Independență al Republicii Moldova din 1991 ar fi trebuit să fie doar o simplă etapă de trecere către Reunirea celor două state românești. Iar acum clasa politică și elitele culturale ar trebui să aibă mai mult curaj și să pună problema reunirii  Republicii Moldova cu România cât mai des și să facă ceva concret.

“Așa cum s-a întâmplat și în 1917 – 1918, când mai întâi Basarabia s-a declarat autonomă, apoi și-a declarat independența, văzând că amenințările din jurul ei nu permiteau un trai și o viață liniștită acolo, în câteva luni s-a făcut Unirea cu Regatul României. Așa ar fi trebuit să se petreacă și în 1991, dar din păcate elitele pe care le-am avut acum 106 ani, nu le-am mai avut acum 33 de ani  nici la Chișinău și nici la București. Elitele sunt cele care trebuie să dea tonul, așa cum s-a întâmplat și acum 106 ani. Nu e nimic de întrebat când s-a produs un rapt. Când s-a produs un dezastru e practic de îndreptat ceea ce s-a întâmplat. Sigur că normele dreptului internațional impun acum ca orice act politic să fie validat și de către cetățenii cu drept de vot, dar clasa politică, elitele sociale, elitele culturale ar trebui să aibă mai mult curaj și să pună problema reunirii Republicii Moldova cu România cât mai des și să facă ceva concret. Parcursul acesta către  integrarea europeană este congruent practic cu o reunire a celor două state românești. Reformele care se fac nu au cum să dăuneze unei apropieri ale celor două maluri ale Prutului. Rolul pe care trebuie să și le asume elitele este unul determinant și n-ar mai trebui să existe întrebarea asta „Da ce crede lumea?””, a declarat Cătălin Șerban.