Potrivit Ministerului Energiei, discuțiile au vizat și securitatea energetică a Republicii Moldova ca parte a securității regionale și europene. Ministrul Junghietu a reiterat faptul ca pentru Republica Moldova, energia nu este doar o chestiune economică, ci una de securitate națională, iar eliminarea definitivă a dependențelor energetice care au vulnerabilizat Moldova în trecut reprezintă un obiectiv strategic. 

Totodată, a fost abordată extinderea parteneriatului energetic moldo-american, inclusiv proiectul liniei electrice Strășeni–Gutinaș, finanțat de SUA.

Amintim că, Republica Moldova și Ucraina au aderat în 2024 la Coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din acesta făcând parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. Lansat în 2016, Coridorul vertical integrează acum gazoductul transbalcanic și permite transportarea gazelor naturale dinspre Grecia până în Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul poate transporta atât gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate (GNL), inclusiv din Statele Unite, de la terminalele grecești Revythoussa și Alexandroupoli.

Gazoductul transbalcanic a transportat istoric gaze rusești spre Balcani prin Ucraina, Moldova și România, însă a rămas inactiv după ce Rusia a direcționat, în 2020, exporturile de gaze pe liniile TurkStream 1 și 2. O parte semnificativă a capacității de transport de-a lungul Coridorului Transbalcanic rămâne subutilizată, în pofida cererii crescânde pentru fluxuri de gaze dinspre sud spre nord, către Ucraina. Pentru a încuraja utilizarea acestei rute, a fost creat un produs unic de transport pe acest coridor, care prevede acordarea unei reduceri la tariful de transport a gazelor de 25% în Grecia și Bulgaria, 50% în România și Moldova și 46% în Ucraina, cu condiția că gazele sunt transportate printr-o serie de puncte dedicate, direct până în depozitele subterane din Ucraina.