Dezbatere IPN | Deznaționalizarea, colectivizarea forțată, foametea artificială, deportările a mii de familii în Siberia – au fost câteva dintre instrumentele de represiune folosite în RASSM

  • 04 Decembrie 2023 14:32
Dezbatere IPN | Deznaționalizarea, colectivizarea forțată, foametea artificială, deportările a mii de familii în Siberia – au fost câteva dintre instrumentele de represiune folosite în RASSM

Deznaționalizarea, colectivizarea forțată, foametea artificială, deportările a mii de familii în Siberia – au fost câteva dintre instrumentele de represiune folosite în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, formată în 1924. RASSM era compusă din 14 raioane, extinsă pe teritoriul regiunii transnistrene de astăzi și câteva raioane din Odessa. Pe teritoriul acestor orașe au fost descoperite gropi comune, din care au fost deshumate peste cinci mii de schelete, au spus istoricii în cadrul unei dezbateri organizată de Agenția de Presă IPN, transmite Radio Chișinău.

La începutul secolului XX, după declanșarea în Uniunea Sovietică a Terorii Roșii din 1917 – 1922, aceasta a atins și partea stângă a Nistrului, unde a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească RASSM, în 1924. Acest teritoriu cuprindea inițial 11 raioane, apoi s-a extins la 14 raioane, cu o populație de peste 500 de mii de persoane. RASSM a fost creată ca instrument de propagare a comunismului în Basarabia și Balcani, a amintit Igor Boțan.

„Această republică a fost creată din inițiativa a zece persoane, în frunte cu Grigorii Kotovski, și scopul era de formare a unui cap de pod împotriva României și Balcanilor pentru răspândirea ideilor comuniste”, a declarat Boțan.

Bolșevicii au folosit teroarea drept instrument de deznaționalizare și control al  acestei regiuni, iar populația a suferit toate ororile regimului totalitar stalinist - foametea, colectivizarea, represiunile, teroarea comunistă, a spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu, șeful secției Istorie Contemporană din cadrul Institutului de Istorie, al Universității de Stat.

„Vorbim despre gropi comune de execuție, în care noaptea, sub sunetul mașinilor care trebuia să aglutineze, să retușeze rafalele de arme, oamenii erau scoși din închisoare, legați la mâini. Unii dintre ei au fost descoperiți cu un căluș în gură să nu facă gălăgie și erau aduși la marginea gropii, iar acolo erau împușcași. Doi, NKVD-iștii încărcau revolverul, unul trăgea. Era un conveier întreg,  în urma căruia, la Tiraspol, puteau fi împușcați și 300 de oameni”, a menționat Bîrlădeanu.

În 1932, prin decizia Comitetului regional moldovenesc de partid al PC, a fost înlocuită sintagma de limbă moldovenească cu limba română. Deznaționalizarea forțată a fost un experiment care a continuat și după 1944 până în 1991. Din 1938 au început să fie tipărite cărțile în așa zisă „limbă moldovenească”, cu alfabet chirilic, iar cărțile în alfabet latin erau arse. Aceste acțiuni aveau loc în timp ce malul drept al Nistrului făcea parte din Regatul României, a subliniat istoricul Mihai Țurcanu. Operațiunea anti chiaburească, sau anti dușmanii poporului a făcut parte din deznaționalizarea forțată a regiunii.

„În anii colectivizării forțate, și în anii Holodomorului, când au fost deportate mii de familii din RASSM, baza pentru represalii, pentru reprimarea lor atunci era rezistența pasivă, activă sau imaginate contra politici de colectivizare și contra rechizițiilor”, a punctat Țurcanu.

Potrivit arheologilor, după descoperirea mai multor gropi comune, în regiunea Tiraspol au fost identificate peste 5 mii de schelete ale victimelor represiunilor bolșevice.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese * Știri
Meteo Chișinău
11,07
Câțiva nori
Umiditate:51 %
Vint:1,54 m/s
Mon
7
Tue
7
Wed
8
Thu
3
Fri
2
Arhivă Radio Chișinău