Despre referendumul constituțional. Op-Ed de Victor Pelin

  • 22 Aprilie 09:35
Despre referendumul constituțional. Op-Ed de Victor Pelin

„Se poate presupune că până la anunțarea campaniei electorale și alte formațiuni politice din cele 64 înregistrate de către Agenția Servicii Publice se vor determina și își vor anunța opțiunea la referendum. Cert este că Republica Moldova, cetățenii acesteia, au de soluționat o problemă principială, strategică. Fundamental în acest proces este mobilizarea susținătorilor și forța argumentelor pro și contra...”, relatează Victor Pelin pentru IPN.

Avizul Curții Constituționale

La 16 aprilie 2024 Curtea Constituțională (CC) a emis aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea Constituției prin referendum. Proiectul de lege, care urmează să fie supus referendumului la 20 octombrie 2024, se referă la: reconfirmarea în preambulul Constituției a identității europene a poporului Republicii Moldova și stabilirea obiectivului strategic al țării – integrarea europeană. În acest sens, proiectul prevede introducerea în textul legii supreme a Titlului V' “INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, privind modalitatea de aderare la tratatele constitutive ale Uniunii Europene (UE).

De fapt, avizul pozitiv al CC nu este altceva decât o sinteză bine închegată a hotărârilor adoptate de înalta instanță de-a lungul ultimilor 15 ani, cu referire la desfășurarea referendumurilor de modificarea Constituției și integrarea europeană. Cel mai important aspect al avizului CC se referă la faptul că proiectul de lege privind modificarea Constituției nu aduce atingere suveranității și independenței Republicii Moldova, respectiv, în acest caz nu este aplicabil Articolul 142 al 
legii supreme, care stabilește că “Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale”.

Sondajele de opinie arată că, de principiu, un referendum privind integrarea europeană ar fi susținut de majoritatea absolută a cetățenilor. Singura problemă de ordin practic rezidă în faptul că unicul referendum național de modificare a Constituției, desfășurat la 5 septembrie 2010, nu a fost validat din cauza prezenței insuficiente la urnele de vot, sub 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pe de altă parte, referendumurile consultative, organizate în aceiași zi cu alegerile locale sau parlamentare au întrunit numărul necesar de participanți pentru a fi validate. De aici, probabil, vine și decizia Președinției și a majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de organizare a referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale ordinare, ca măsură de asigurare a participării necesare.

Mobilizarea pro și contra referendum 

Așa cum s-a menționat deja, încă în 2010 a fost modificată legea electorală care a redus cota de participare pentru validarea referendumurilor naționale de la cel puțin ½ la 1/3. Având în vedere că numărul de alegători înscriși în listele electorale – atribuiți circumscripțiilor electorale, 
este de aproximativ 2.7 milioane, pentru validarea referendumului e necesară participarea a peste aproximativ 900 mii de alegători. De fapt, ținând cont și de participarea alegătorilor din Diasporă, pentru validarea referendumului va fi necesară participarea a aproximativ un milion de alegători. În acest sens, formațiunile politice care se opun integrării europene a Republicii Moldova – opoziția parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), atât comuniștii, cât și socialiștii, au chemat deja la 
boicotarea referendumului, cu scopul de a-l invalida.

Demersul BCS de boicotare a referendumului reprezintă un pericol real pentru desfășurarea cu succes a scrutinului. Respectiv, pentru a nu admite realizarea acestui scenariu, recent, un grup din patru partide politice proeuropene, aflate în opoziție față de actuala guvernare și care au criticat idea organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale, au anunțat constituirea Blocului Împreună, propunând și altor partide proeuropene, precum și unor persoane publice, semnarea 
unui „Pact pentru Europa”, similar “Pactului de la Snagov” din România. Scopul anunțat este confirmarea angajamentului semnatarilor de a urma calea integrării Republicii Moldova în UE.

De fapt, ideea unui “Pact pentru Europa” nu e nouă. Anterior, o astfel de inițiativă fusese lansată de liderii altor formațiuni proeuropene. De exemplu, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și, respectiv, depunerii de către Republica Moldova a cererii de aderare la UE, PAS a chemat, în data de 11 iulie 2022, la o alegere tranșantă între două modele de dezvoltare – cel al războiului și unul european, după modelul Pactului de la Snagov. În aceeași ordine de idei, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condusă de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, chiar în ajunul congresului de constituire, a anunțat că, de asemenea, va propune semnarea unui Pact ca la Snagov, insistând că integrarea europeană trebuie să devină idee națională. În aceeași ordine de idei, a urmat și îndemnul, din 12 aprilie 2023, a Partidul Social Democrat European (PSDE) privind semnarea unei declarații similare celei de la Snagov.

În sensul celor expuse mai sus, este important că, atât liderul MAN, cât și liderul PSDE, au declarat că, de principiu, susțin idea desfășurării referendumului privind integrarea europeană, dar nu în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Temerea lor este că referendumul s-ar putea solda cu un eșec răsunător, atâta timp cât integrarea europeană nu a devenit încă o idee națională. Mai mult, liderii celor două formațiuni o bănuiesc pe președintele Maia Sandu că ar dori să folosească referendumul pentru a-și asigura obținerea celui de al doilea mandat prezidențial. Această atitudine pune în evidență diferența dintre atitudinea PAS și a Președinției, pe de o parte, și a MAN/PSDE, pe de altă parte. Președinția și PAS pornesc de la premisa că alegerile prezidențiale reprezintă o garanție că și referendumul va fi validat, din punct de vedere a cotei de participare, pentru a evita un eventual eșec ca în cazul referendumului constituțional din 2010. Atunci, înaintea referendumului constituțional din 5 septembrie, sondajele de opinie arătau că  aproximativ 80% din respondenți își doresc alegerea directă a șefului statului. De fapt, la referendum au participat doar aproximativ 30% din alegători, iar în cadrul unui sondaj post-referendum 58% din respondenți au afirmat că ar fi participat la acel exercițiu.

Dispersarea forțelor politice antieuropene

În ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional privind integrarea europeană, forțele politice prorusești și antieuropene s-au dovedit a fi la fel de dispersate ca și cele proeuropene. Pe de o parte, așa cum s-a menționat, componentele BCS pledează în favoarea boicotării referendumului cu scopul de a-l invalida. Pe de altă parte, clonele Partidului Șor – „Șansa”, „Victorie”, „Renaștere” și 
“Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, s-au reunit pe 21 aprilie 2024, la Moscova, unde au constituit blocul electoral “Victoria”, pentru a participa împreună la alegerile prezidențiale și la referendumul constituțional. Acest bloc nou-creat își îndeamnă potențialii susținători să participe la referendum pentru a vota împotriva integrării europene, implicit în favoarea integrării Moldovei în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) și în structurile CSI. În cadrul reuniunii, fugarul penal, Ilan Șor, a propus alegerea guvernatorului Găgăuziei, Evgenia Guțul, în funcția de secretar executiv al consiliului național, iar a Marinei Tauber în funcția de președinte și secretar al comitetului executiv al blocului.

Anticipând evenimentele de la Moscova, liderul PSRM, Igor Dodon, s-a grăbit să anunțe lansarea campaniei “Interesul Național – principala prioritate pentru Moldova”. Esența campaniei este să aducă la cunoștința populației că: nu interesele străine, ale altor țări, ci Interesul Național al Moldovei trebuie să ghideze deciziile și activitatea autorităților statului, ca să nu permitem transformarea țării noastre în colonie și să nu pierdem din oportunitățile de dezvoltare economică și de armonie socială”. De fapt, în acest mod Igor Dodon a recunoscut că a pierdut competiția cu Ilan Șor pentru suportul financiar al Kremlinului. Nici nu putea fi altfel, întrucât PSRM a pierdut ultimele trei campanii electorale pentru alegerile prezidențiale, parlamentare și municipale. Pe de altă parte, Dodon s-a afirmat ca un politician lipsit de clarviziune, care a făcut previziuni deochiate despre integrarea europeană a Republicii Moldova, care nu s-au adeverit: “După semnarea Acordului de Asociere cu UE, economia Moldovei se va prăbuși” (iunie 2014); “Prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, Moldova a săvârșit un act sinucigaș” (iulie 2016), pledând pentru anularea Acordului de Asociere. De fapt, datorită Acordului de Asociere comerțul Republicii Moldova cu UE a ajuns la aproximativ 70%, țara scăpând de șantajul comercial și energetic al Rusiei putiniste. 

După recentele evenimente de la Moscova, și fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah, rămâne fără obiectul muncii și activității sale anunțate. Vorba e că inițiativa „Platformei Moldova” de a uni forțele antieuropene a eșuat completamente. Mai mult, s-a adeverit presupunerea că Evghenia Guțul o eclipsează pe Vlah, prima devenind iată lider al blocului electoral “Victoria”. De fapt, au existat premise pentru respingerea eforturilor Irinei Vlah. În primul rând, PCRM, care a lansat-o în politică, a bănuit-o pe Vlah de cârdășie cu Vlad Plahotniuc, care i-ar fi favorizat afacerile de familie, foarte dubioase. Și PSRM are divergențe principiale cu Irina Vlah: “Dacă e să vorbim de bașkanul Irina Vlah, noi am susținut-o de două ori la alegeri. Sunt convins că fără suportul nostru nu avea cum să câștige în 2015 și nici în 2019. Atunci spunea că limba oficială e moldoveneasca… Ce s-a schimbat acum? Ea nu este membru al PSRM și nici nu a fost. Dacă noi știam că dânsa consideră că „limba română este una dintre cele mai mari valori ale poporului Republicii Moldova”, atunci nu o susțineam”. Așa că Irina Vlah, în pofida eforturilor sale, a căzut din cărți.

Oricum, factorul găgăuz rămâne un atu în cărțile Kremlinului împotriva Republicii Moldova. Pe lângă faptul că guvernatorul, Evghenia Guțul a fost pețită la Moscova în calitate de lider al blocului electoral “Victoria”, mai există un element găgăuzesc în jocurile imperialiștilor ruși, promotori ai ideilor eurasiatice. Astfel, unul dintre ex-liderii mișcării separatiste din Găgăuzia, Ivan Burgudji, participând la emisiunea cu genericul “Când Găgăuzia va adera la Rusia?”, din 20 aprilie 2024, a dezvăluit planurile de la Comrat de subminare a legitimității referendumului de aderare la UE prin boicotarea acestuia, pretinzând că autonomia găgăuză ar avea drept de veto în problema integrării regionale a Republicii Moldova. Este curios că Burgudji, de asemenea, i-a fost extrem de loial lui Vlad Plahotniuc, respectându-l foarte mult. Este curios că în perioada statului capturat de Vlad Plahotniuc, liderii găgăuzi au acceptat să adere la Partidul Democrat din Moldova (PDM) pe care-l conducea, iar după evadarea lui din Republica Moldova, împreună cu Ilan Șor, au reluat, de o manieră principială, refrenul despre limitarea împuternicirilor autonomiei, plângându-se la Moscova. Deocamdată, nu este clar ce abordări miraculoase avea Plahotniuc în raport cu liderii politici din Găgăuzia. Probabil, aceleași pe care, actualmente, le folosește Ilan Șor, promițând sute de miliarde de dolari.

Concluzii

La distanță de o jumătate de an de la referendumul constituțional privind modificarea Constituției în sensul consacrării integrării europene drept obiectiv strategic al Republicii Moldova avem, deocamdată, următoarea poziționare a forțelor politice din țară:

  • șapte formațiuni politice au declarat susținerea desfășurării referendumului constituțional privind integrarea europeană, printre acestea partidul de guvernământ – PAS, patru partide ale Blocului Împreună și două partide social-democrate – MAN și PSDE;
  • două formațiuni politice, componente ale BCS, care reprezintă opoziția parlamentară, pledează în favoarea boicotării referendumului cu scopul de a-l invalida din cauză participării insuficiente a alegătorilor, sub necesarul de 1/3 din numărul cetățenilor incluși în listele electorale;
  • patru formațiuni, considerate clone ale Partidului Șor, declarat neconstituțional, au anunțat la Moscova crearea blocului electoral “Victoria”, care pledează în favoarea participării la referendumul pentru a da un vot negativ integrării europene.

Se poate presupune că până la anunțarea campaniei electorale și alte formațiuni politice din cele 64 înregistrate de către Agenția Servicii Publice se vor determina și își vor anunța opțiunea la referendum. Cert este că Republica Moldova, cetățenii acesteia, au de soluționat o problemă principială, strategică. Fundamental în acest proces este mobilizarea susținătorilor și forța argumentelor pro și contra.






Tags

Alte Noutati

LIVE: Istoria la pachet cu Gheorghe Cojocaru
Meteo Chișinău
13,24
Cer fragmentat
Umiditate:76 %
Vint:6,17 m/s
Sun
15
Mon
16
Tue
18
Wed
18
Thu
19
Arhivă Radio Chișinău