În același timp, orbecăitul și haosul creat în jurul luării unei hotărâri definitive la Londra, precum și  lipsa unui plan concret de punere în aplicare a părăsirii comunității, pune la mare încercare răbdarea și bunăvoința liderilor europeni. Franța pare a fi cea mai hotărâtă să elibereze UE din ”criza ostaticilor” în care a ajuns din cauza Brexit-ului, adoptând luări de poziții ferme în raport cu părăsirea cât mai rapidă a Marii Britanii a UE, cu sau fără acord.

Bâlbâielile, certurile și discuțiile interminabile ale politicienilor de la Palatul Westminister, fără a ajunge la un punct comun, creează multă furie, dezamăgire și frustrare în rândul britanicilor. Brexit a  ajuns să fie unul dintre cele mai detestate cuvinte din vocabularul insularilor,  a creat disensiuni și a fracturat nu doar clasa politică.  Din cauza poziționării în tabere diferite, unii britanici au ajuns să-și piardă prieteni sau membri ai familiei, alții și-au pierdut cu totul răbdarea și nu mai vor să audă nimic, după cum a aflat în urma discuțiilor purtate cu mai mulți locuitori din orașul Bedford, corespondentul Radio România Chișinău Ina Guțu.

Cu o populație de aproape  90 de mii de locuitori, dintre care aproape o treime descendenți din familii italiene, stabilite aici după cel de-al Doilea Război Mondial, orașul Bedford, situat la doar câteva zeci de kilometri de Londra, este cunoscut în special pentru diversitatea sa culturală. Un monument în cinstea acestei diversități  ”Reflections of Bedford”  (Reflecțiile Bedfordului) ilustrat prin două fețe imense din oțel care se uită una la cealaltă, a fost inaugurat în centrul orașului în decembrie 2009. Peste 100 de grupuri etnice conlocuiesc în granițele acestui mic orășel, aflat în topul localităților cu cei mai mulți oameni care donează bani pentru cauze umanitare.

Pentru a afla cum se simt britanicii în aceste zile în care țara lor își decide propria soartă pentru următoarele secole, zic eu, iar cuvântul Brexit stă pe buzele întregii lumi, am mers la piața de fructe și legume, organizată în fiecare zi de miercuri și sâmbătă în centrul orașului. Unde dacă nu la piață poți afla cel mai bine cum stau lucrurile cu politica?

”Urăsc Brexit-ul. Nu vreau să discut acest subiect” îmi spune cu decepție în voce, Paul, unul dintre comercianții de fructe în vârstă de vreo 50 de ani, înalt și vânjos, chip încercat de vremea mereu schimbătoare de pe insulă.

”Am votat să ieșim din UE, ar fi trebuit să ne scoată, dar nu să se certe între ei. Pentru a putea să ne facem propriile legi legate de politica în domeniul imigrației”,  îmi spune un bătrânel cu părul cărunt, firav și mic de statură, care își cumpără două boluri de portocale de la masa lui Paul.

”Sunt sătulă de Brexit. Personal am votat pentru rămânerea în UE, nu îmi doresc să plecăm și cred că Guvernul a încurcat rău ițele”, crede o doamnă, sub 50 de ani, ce cară după ea un cărucior pe jumătate plin.

”Brexit este gunoi. Habar nu au ce fac. Îmi place de premierul Theresa May foarte mult, este o adevărată doamnă, dar cred că a făcut multe greșeli. Ar fi trebuit să se consulte cu lideri din domeniul societății civile pentru a face plecarea într-un mod benefic pentru toată lumea. La referendum am votat pentru plecarea Marii Britanii, acum însă, dacă s-ar mai organiza unul, aș vota pentru rămânerea în UE”  susține Emi, o femeie de culoare, de vreo 50-60 de ani.

”La început am fost pentru plecare, dar acum cu Guvernul care a făcut o mare harababură din acest proces, nu mai sunt atât de sigur” îmi mărturisește comerciantul Paul, care s-a răzgândit și mi-a acordat totuși un scurt interviu. ”Politicienii fac din negocierile de desprindere așa o rușine încât nu mai am răbdare ca ei să continue. Cred că e mai bine să  lase lucrurile așa cum sunt pentru că vorba aia: dacă un lucru nu este fisurat sau stricat, mai bine nu încerca să îl repari”.

La bibliotecă comunitară din oraș,  Helena, una dintre bibliotecare, descendentă dintr-o familie de polonezi, îmi spunea zilele trecute că cel mai mult îi este trist că Brexit-ul afectează soarta și viitorul copiilor și nepoților care nu vor mai avea aceeași libertate necondiționată de a călători în UE. Iar unul dintre cititori, Ian Weaver, fost sportiv, acum la ajuns la pensie, mi-a mărturisit că a votat pentru Brexit pentru  a fi create mai multe locuri de muncă pentru britanici, care acum sunt acaparate de tot mai mulți imigranți est-europeni. Cum însă în ultima perioadă vede că tot mai multe magazine și afaceri se închid din cauza  Brexit-ului, își dă seama că lucrurile nu stau așa cum au fost prezentate de politicieni în campanie.

Ieșirea Marii Britanii din UE este primită și privită cu îngrijorare mai ales în comunitățile academice. În cadrul mai multor evenimente organizate pe tema Brexit-ului,  în cadrul ediției din acest an a Salonului de Carte Londonez, cercetători de la prestigioase instituții universitare din Marea Britanie au susținut că plecarea din UE pune în pericol numeroase proiecte de cercetare aflate în desfășurare finanțate din bani comunitari.

În termini cantitativi, pierderile economice pe care Marea Britanie le suferă în prezent din cauza Brexitului sunt imense. Datele statistice arată că odată cu referendumul din iunie 2016 în urma căruia britanicii au hotărât la limită să părăsească UE, țara pierde săptămânal 600 de milioane de lire. Și asta este doar începutul.

Deocamdată deznodământul acestui Brexit-labirint nu prea pare să fie unul clar și previzibil. Ceea ce mi se pare totuși de notat este învățătura pe care Marea Britanie o dă întregii lumi în aceste momente cruciale:  dacă o țară nu este fisurată, mai bine să nu se încerce a fi reparată?!