Misiunea comercială, cu un buget total de 100 de milioane de euro - dintre care 86 de milioane de euro investiți de ESA - este prevăzută pentru 2025 și va avea drept țintă un fragment din fosta rachetă europeană Vega. Deșeul vizat, un adaptor de sarcină utilă "Vespa", cu greutatea de 112 kilograme, a rămas pe orbita joasă la altitudinea de 800 de kilometri, în 2013.

"Spațiul este o infrastructură pe care trebuie să o păstrăm curată. Avem o responsabilitate față de mediu, atât pe Terra, cât și pe orbită", a declarat directorul general al ESA, Jan Worner, într-o conferință de presă organizată în format online.

Pentru ESA și cele 22 de state membre, această comandă este una inedită, întrucât "noi nu am încredințat niciodată un contract cu o astfel de amploare unui mic start-up", a precizat Eric Morel de Westgayer, directorul departamentului industrial și de achiziții din cadrul ESA.

"Avem și responsabilitatea de a susține economia europeană, iar eu sper că misiunea ClearSpace va deschide o nouă piață în viitor", a adăugat Jan Worner.

Mai multe demonstrații ce vizau înlăturarea unui deșeu spațial au fost realizate în trecut, însă aceasta va fi prima misiune în cadrul căreia un satelit "curățător" va viza în mod direct un deșeu real după debutul cuceririi spațiale.

"Atunci când Sputnik a fost lansat în 1957, unii au crezut că vedeau satelitul de pe Terra... Dar, în realitate, era vorba despre treapta superioară a lansatorului", a reamintit directorul ESA.

După aproape 60 de ani de activitate spațială și peste 5.500 de lansări în spațiu, aproximativ 23.000 de obiecte cu diametre mai mari de 10 centimetri gravitează în jurul Terrei, în derivă, formând un nor de deșeuri: foste rachete, fragmente de sateliți rămase pe orbită după diverse explozii, sateliți întregi ajunși la sfârșitul ciclurilor lor de funcționare. "Pe orbită se află tot felul de obiecte, chiar și o șurubelniță scăpată din mână de un astronaut", a declarat Luisa Innocenti, directoarea biroului CleanSpace din cadrul ESA.

Misiune delicată

Gravitând cu viteze mari (28.000 de kilometri pe oră, echivalentul parcurgerii distanței Paris-Marsilia în trei minute), aceste deșeuri prezintă un risc sporit de coliziune, care nu doar că poate să distrugă sateliții operaționali și serviciile lor (meteorologie, GPS, monitorizarea Terrei), ci generează și noi deșeuri, provocând o reacție în lanț - denumită Sindrom Kessler - "pe care am fi incapabili să o oprim", a explicat Luisa Innocenti.

Problema deșeurilor spațiale se va accentua odată cu lansarea programată a unor constelații compuse din zeci de mii de mici sateliți de către SpaceX, OneWeb și Blue Origin, care vor crește "într-o manieră exponențială" populația de deșeuri aflate pe orbita joasă, a precizat Rolf Densing, director de operațiuni în cadrul ESA.

Unul dintre sateliții Starlink, o constelație lansată de compania SpaceX, condusă de Elon Musk, a fost deja foarte aproape de a provoca o coliziune în 2019, obligând ESA să devieze traiectoria satelitului său Aeolus.

Însă astfel de manevre de evitare generează costuri și disfuncționalități ale serviciilor satelitare timp de mai multe zile. "De aici apare necesitatea curățării trecutului prin eliminarea de pe orbită a obiectelor spațiale ajunse la sfârșitul ciclului de funcționare. Trebuie să încetăm să mai poluăm spațiul, întrucât societatea noastră modernă depinde de el", a adăugat Luisa Innocenti.

Misiunea ClearSpace se anunță una delicată: noul dispozitiv va trebui mai întâi să observe mișcarea adaptorului Vespa - imposibil de monitorizat de pe Terra - pentru putea apoi să îl capteze, prinzându-l cu cele patru brațe robotizate ale sale, care se aseamănă cu tentaculele unei caracatițe. Miza este să se evite ca Vespa să scape în urma contactului cu dispozitivul ClearSpace și ca brațul robotizat al acestuia să nu se sfărâme, fapt care ar genera noi deșeuri orbitale.

După ce va fi capturat, adaptorul Vespa va fi scos de pe orbită, apoi se va dezintegra în atmosferă, odată cu satelitul său "curățător".

Pe viitor, inginerii de la ClearSpace vor să elimine de pe orbită și deșeuri mai mari și chiar mai multe astfel de obiecte în același timp, a precizat directorul general al acestui start-up, Luc Piguet, care consideră că "piața este destul de mare pentru a permite apariția și altor companii concurente".

Start-up-ul elvețian, susținut de Ecole Polytechnique Federale din Lausanne, a primit finanțări de la 20 de companii din opt țări membre în cadrul ESA (Elveția, Republica Cehă, Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia, Portugalia și România).