Portrivit unui comunicat emis, Constantin Codreanu a venit cu inițiativa de a majora numărul membrilor Comisiei pentru cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru a soluționa dosarul “minorilor non-cetățeni” ceare afectează 40.000 de persoane care își redobândiseră cetățenia română și care nu erau incluse în dosarele de redobândire ale părinților. De asemenea, deputatul de la București propune deblocarea procesului de recunoaștere a diplomelor medicilor basarabeni, crearea “Fondului Moldova”, dublarea bugetului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, restituirea proprietăților Mitropoliei Basarabiei și reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români. 

În același timp, Comstantin Codreanu le-a spus deputaților că este necesară crearea circumscripției electorale nr. 44 pentru cetățenii români din R. Moldova și a Ministerului pentru Relația cu Republica Moldova. „Instituționalizarea relației cu cel de-al doilea stat românesc inclusiv la nivel executiv este un demers absolut necesar”, a menționat deputatul referitor la necesitatea înființării unui astfel de minister. 

Alte propuneri ale lui Constantin Codreanu se referă la accesul facilitat pe piața forței de muncă din România pentru etnicii români care nu au cetățenie română, refacerea celor 14 poduri peste Prut distruse de sovietici, precum și crearea Spațiului Informațional Comun România-Republica Moldova.

„Toate aceste măsuri sunt perfect compatibile cu Declarația adoptată de camerele reunite ale Parlamentului României, pe 27 martie 2018, prin care am afirmat clar și răspicat că suntem pregătiți să răspundem pozitiv dorinței organice de unire a românilor din Republica Moldova. Soluțiile există! Avem nevoie de voință politică pentru a le implementa și de politicieni care să înțeleagă că vorbim de interes național și de al treilea obiectiv de țară al României după integrarea în NATO și în UE, ReUnirea, care trebuie pregătită prin aplicarea măsurilor enumerate în acest decalog”, a conchis Constantin Codreanu.