În documentul adoptat sub formă de poziție a aliaților de pe flancul estic pentru summitul NATO de la Washington din luna iulie, liderii B9 felicită Republica Moldova pentru eforturile de a menține stabilitatea și de a avansa pe calea reformelor pentru integrarea europeană, liderii subliniind că continua “sprijinul adaptat al NATO” pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, scrie Calea Europeană.

Summitul din capitala Letoniei a fost prezidat de către inițiatorii Formatului B, și anume președintele, Klaus Iohannis și președintele Poloniei, Andrzej Duda, și de gazda reuniunii, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics. La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și au participat, în premieră, Finlanda și Suedia, cei mai noi aliați din cadrul NATO. Au absentat liderii Slovaciei și Ungariei, întărind speculațiile privind o eventuală excludere a Budapestei din acest format după ce premierul Viktor Orban s-a arătat dornic să modifice statutul Ungariei în NATO pentru a nu participa la sprijinul pentru Ucraina.

La finalul summitului, președintele Klaus Iohannis a explicat că Bratislava și Budapesta au fost reprezentate la nivel de ambasadori, că nu a fost discutată nicio excludere din format și că declarația comună a fost adoptată la nivelul co-președinților, întrucât un stat membru nu a fost de acord cu aceste concluzii.

“Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliate. Vom lucra la o strategie cuprinzătoare pentru a contesta, constrânge și contracara Rusia, inclusiv prin limitarea capacității Rusiei de a-și reconstitui armata și capacitatea sa de a lansa amenințări. Rămânem fermi în eforturile noastre de a susține presiunea internațională asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni și alte măsuri, atâta timp cât Rusia își continuă politicile și acțiunile ostile, inclusiv încălcarea flagrantă a dreptului internațional”, se arată în declarația comună semnată de cei trei lideri.

Ei s-au declarat “profund îngrijorați” de “activitățile hibride maligne” recente ale Rusiei pe teritoriul NATO, apreciind că acestea constituie o amenințare la adresa securității aliaților.

De asemenea, copreședinții B9 de la Riga au reafirmat sprijinul “neclintit” pentru Ucraina “independentă și suverană”.

“Ne reunim într-un moment în care Rusia nu dă semne de retragere din războiul său brutal împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru o Ucraină independentă și suverană, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea regiunii euroatlantice. Continuăm să solicităm Rusiei să oprească imediat toate ostilitățile războiului său de agresiune și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul Ucrainei”, au punctat Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Edgars Rinkevics.

Cei trei lideri B9 au reafirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru războiul său ilegal, nejustificat și neprovocat de agresiune împotriva Ucrainei.

“Nu poate exista impunitate pentru Rusia pentru crimele de război și încălcările și abuzurile de drept internațional, inclusiv a drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar”, atrag atenția aceștia.

De asemenea, prin intermediul co-președinților summitului de la Riga, liderii B9 au transmis un mesaj Belarusului, dar și celorlalte state care “facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei”, referindu-se la parteneriatul strategic din ce în ce mai aprofundat dintre China și Rusia.

“Îi condamnăm pe toți cei care, inclusiv Belarus, facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei și acțiunile hibride maligne, inclusiv împotriva Aliaților. Îi îndemnăm să înceteze complicitatea la agresiunea și activitățile destabilizatoare ale Rusiei. Parteneriatul strategic din ce în ce mai aprofundat dintre Republica Populară Chineză și Rusia și încercările lor de a se consolida reciproc de a submina ordinea internațională bazată pe reguli sunt contrare valorilor și intereselor noastre. Facem apel la toate statele să susțină ordinea internațională, inclusiv principiile suveranității și integrității teritoriale, așa cum sunt consacrate în Carta ONU și să se abțină de la sprijinirea efortului de război al Rusiei în orice fel și de la orice acțiune care ajută Rusia să eludeze sancțiunile impuse”, se menționează în textul declarației comune.

Liderii B9 au evidențiat, totodată importanța legăturii transatlantice pentru securitatea și unitatea statelor lor și susțin că au consolidat și vor continua să întărească substanțial postura NATO de descurajare și apărare înaintată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În acest context, Iohannis, Duda și Rinkevics au evocat “progresul substanțial” în ceea ce privește investițiile pentru apărare, punctând că o industrie de apărare puternică în întreaga alianță rămâne “esențială”.

“Rămânem mai hotărâți ca niciodată în sprijinirea Ucrainei atât timp cât este nevoie, pentru ca Ucraina să câștige. (…) Susținem pe deplin aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Securitatea Ucrainei este de mare importanță pentru aliați, pentru alianță și pentru o pace durabilă în zona euroatlantică. (…) Salutăm angajamentul și progresul substanțial al Ucrainei, în pofida circumstanțelor generate de război, cu privire la implementarea reformelor, care sunt esențiale pentru avansarea în continuare pe calea către aderarea la UE și NATO. Încurajăm Ucraina să continue reformele (…)”, transmit copreședinții Summitului B9 de la Riga.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice flancului estic al NATO care reunește statele aliate din această zonă. A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

Reuniunea la nivel înalt a statelor din Formatul “București 9” s-a desfășurat cu o lună înaintea summitului aniversar al NATO de la Washington, care marchează împlinirea a 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii au avut oportunitatea unui schimb aprofundat de opinii cu privire la obiectivele majore și principalele rezultate preconizate pentru Summitul de la Washington, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea sprijinului pentru Ucraina, precizează sursa citată.

Formatul “București 9” reunește România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.