La data de 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale (CSE) a adoptat decizia de suspendare pe perioada stării de urgență a licențelor de emisie pentru șase canale de televiziune (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV), invocând motivul de „protejare a spațiului informațional național și prevenirea riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false și tentativelor de manipulare a opiniei publice”. Decizia CSE a stârnit mai multe reacții contradictorii în rândul partidelor politice, societății civile și mass-mediei din Republica Moldova. Criticile aduse la adresa acestei decizii s-au referit, în mod special, la trei problemele: (1) restrângerea nejustificată a dreptului la libera exprimare și la proprietate; (2) nerespectarea principiului proporționalității în sancțiunea aplicată de către CSE și (3) lipsa unor argumente convingătoare prezentate public în susținerea acestei hotărâri.

În fond, problema centrală ce ține de suspendarea licențelor de emisie pentru canalele de televiziune vizează asigurarea securității spațiului informațional în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. Instituirea stării de urgență la 24 februarie curent în contextul „situației legate de securitatea regională și pericolul la adresa securității naționale”, precum și împuternicirea CSE de către Parlament pentru punerea în executare a măsurilor ce țin de combaterea dezinformării și știrilor false, vorbesc de la sine despre cadrul în care activează CSE și prerogativele ce îi revin acestei entități. Mai mult decât atât, acest subiect nu poate fi tratat în lipsa unei înțelegeri ample a impactului propagandei și dezinformării asupra securității naționale, cât și asupra formării percepției publice privind războiul ce se desfășoară în imediata apropiere a frontierelor Republicii Moldova. Astăzi, eforturile de destabilizare internă, finanțate și orchestrate ilegal de Kremlin prin diferiți interpuși, sunt amplificate prin intermediul canalelor mass-media, inclusiv al celor ce fac obiectul deciziei CSE.

Afilierea celor șase posturi TV la actori proxy ai Kremlinului nu poate fi contestată

Conform celor mai recente informații, patru din cele șase posturi de televiziune (Orhei TV, TV6, Primul în Moldova și Accent TV) sunt controlate prin interpuși de către Ilan Șor. Dacă legăturile dintre Ilan Șor și persoanele aflată în spatele Orhei TV și TV 6 erau bine cunoscute de mai mulți ani, schimbarea în luna septembrie a anului curent a administratoarei ultimelor două posturi a trezit semne de întrebare privind transferul controlului asupra acestor posturi TV de la PSRM către Partidului Șor, fiind sesizate de către Consiliul Audiovizualului în acest sens Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție și Consiliul Concurenței. Deși răspunsurile furnizate de către instituțiile vizate nu au fost comunicate public, afilierea cu oricare dintre cele două partide nu lasă spațiu de interpretare cu privire la controlul Federației Ruse asupra acestor surse media. Același lucru se referă și la posturile RTR Moldova și NTV Moldova, gestionate fie de la Moscova, fie de companii afiliate PSRM.

Dispoziția CSE face referință la lista persoanele fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale, unde sunt incluși, printre alții, Ilan Shor și Igor Chayka. După ce, la finalul lunii octombrie, Trezoreria SUA a introdus o serie de sancțiuni pentru implicarea acestora în campanii de influență malignă și corupție sistemică în Republica Moldova, legăturile lui Ilan Shor cu Federația Rusă au fost reconfirmate inclusiv în investigații de presă. Aceste repere, precedate de dosarul „Bahamas”, demonstrează că cele șase instituții media sus-numite nu reprezintă altceva decât instrumente de manipulare și dezinformare ce servesc intereselor Federației Ruse în Republica Moldova, indiferent de proprietarul declarat al acestora.

În condițiile în care autoritățile Republicii Moldova au recunoscut deschis că Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova, introducerea unor măsuri pentru contracararea instrumentelor utilizate de Federația Rusă în acest scop este pe deplin necesară și argumentată. Rolul CSE în acest context este de a răspunde semnalelor transmise de către instituțiile naționale de resort, precum Consiliul Audiovizualului și Serviciul de Informații și Securitate, pentru a acționa eficient și a limita impactul acestora asupra securității Republicii Moldova.

„Călcâiul lui Ahile” - percepția publică privind războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei

De la 24 februarie până în prezent, o problemă gravă reflectată de sondajele de opinie efectuate la nivel național ține de modul în care se raportează cetățenii Republicii Moldova la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei. Spre exemplu, datele Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2022 menționează că circa 38% dintre cetățenii Republicii Moldova cred că Federația Rusă desfășoară o invazie nejustificată pe teritoriul ucrainean, iar circa 32% văd războiul ca o încercare a Federației Ruse de a apăra republicile populare Donețk și Lugansk de atacurile Ucrainei sau ca pe o operațiune de eliberare a Ucrainei de nazim. Fără îndoială, concluziile ce pot fi trase după 300 de zile de la începutul războiului indică suficient de clar că o parte a populației Republicii Moldova este în continuare victimă a știrilor false și manipulatorii privind situația din Ucraina. Acest lucru periclitează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, în special cele responsabile de gestionarea sectorului de securitate și apărare și care ar trebui să răspundă unui eventual atac din partea Federației Ruse asupra Republicii Moldova.

Influența celor șase canale TV în formarea percepției cetățenilor privind războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei este considerabilă. Conform datelor ce măsoară audiența posturilor TV, patru din cele șase posturi TV se află în top șapte cele mai urmărite canale TV din Republica Moldova, iar RTR Moldova și NTV Moldova ocupă chiar pozițiile fruntașe în acest clasament. Aceste măsurători, corelate la politica editorială a acestor posturi, axată pe reflectarea tendențioasă a evenimentelor ce țin de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, demonstrează rolul malign al acestora în peisajul mediatic autohton.

În loc de concluzii... o legislație îmbunătățită, dar care necesită în continuare ajustări

Modificările votate în luna iunie a anului curent la Codul serviciilor media audiovizuale au adus o serie de îmbunătățiri la cadrul de sancțiuni pentru conținuturi calificate drept dezinformare. Înăsprirea amenzilor și reducerea numărului de sancțiuni necesare pentru solicitarea suspendării sau retragerii licenței de emisie au reușit să limiteze fluxurile informaționale manipulatorii, cu tentă de dezinformare. Chiar și în aceste condiții, doar în anul 2022, cele șase posturi TV au cumulat împreună 84 de sancțiuni, aspect invocat în cazul suspendării licențelor de emisie ale acestora.

Pentru a fortifica cadrul legislativ și capacitățile de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului, este necesară aplicarea metodologiei de monitorizare a dezinformării în mass-media. În lipsa unui asemenea instrument, soluțiile de care dispun autoritățile la problemele existente vor rămâne în continuare limitate. În același timp, este necesară dezvoltarea unui cadru instituțional de monitorizare și introducerea unui mecanism de sancționare pentru promovarea dezinformării și știrilor false în mediul online, locul unde astăzi operează inclusiv instituțiile media cu licența de emisie suspendată. Acest mecanism trebuie, totuși, să fie strâns corelat de o metodologie de evaluare transparentă și bine structurată, ca să fie evitate eventuale abuzuri sau derapaje.

Sursa IPN.