De ce s-a retras Dorin Recean și de ce vine Alexandru Munteanu? – analizează publicistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Veridica. Ca șef de guvern, meritele lui Recean sunt incontestabile, susține autorul, argumentând pe puncte: 1) a consolidat instituțiile statului, ca să funcționeze adecvat, eficient în contracararea acțiunilor ostile, hibride din partea Federației Ruse, în destructurarea schemelor de corupere a alegătorilor și de creare a unor rețele de votanți la comandă; 2) a menținut funcționarea economiei, protecția socială a cetățenilor, a asigurat securitatea energetică, diversificarea surselor de gaze și energie electrică, așa încât menținerea Republicii Moldova pe linia de plutire nu mai depinde de hatârul Moscovei; și 3) a combătut propaganda, dezinformarea și manipularea serviciilor secrete rusești,  care au urmărit scopul să demonizeze Uniunea Europeană și guvernarea PAS.

Ce se așteaptă de la noul premier? Nicolae Negru scrie că răspunsul la această întrebare se găsește în votul cetățenii noștri în alegerile din 28 septembrie. Autorul subliniază că problemele de securitate nu dispar, Rusia nu s-a resemnat și nu are de gând să pună capăt războiului hibrid, dar odată cu reducerea electoratului pro-rusesc la 24%, se reduce și rolul geopoliticii în alegerile din Republica Moldova. De aceasta trebuie să țină cont și noul prim-ministru. Republica Moldova intră într-o etapă în care accentul se pune pe reformele economice și optimizarea împărțirii teritorial-administrative, care să asigure o creștere economică durabilă și o cheltuire rațională a finanțelor publice, ca să ne putem integra și să fim competitivi pe piața UE. Iar aceasta va fi imposibil fără niște reforme amânate până acum. „În ce măsură Alexandru Munteanu va răspunde acestor așteptări și dacă va fi el un premier de succes ca Dorin Recean la etapa precedentă, vom afla până la sfârșitul acestui an”, conchide autorul.

Val de critici și suspiciuni lansate recent în spațiul public, după anunțul privind candidatura lui Alexandru Munteanu la șefia Guvernului. Candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru ripostează: „Sunt gata să răspund pentru fiecare investiție adusă, companie deschisă și decizie luată”, titrează Cotidianul.md. Într-o postare pe rețelele de socializare, Alexandru Munteanu respinge acuzațiile privind presupusele legături cu jurisdicții offshore și oferă explicații detaliate despre activitatea sa anterioară în mediul investițional. Munteanu s-a arătat dispus să ofere, public, toate răspunsurile necesare cetățenilor, cu condiția ca dialogul să fie unul onest și profesionist. „Graba de a face acuzații, fără chibzuință și fără să ne intereseze răspunsul, dăunează societății noastre în ansamblu, nu doar reputației mele. Vom reuși să ne construim societatea dorită doar dacă vom lucra împreună – cu critică bazată pe fapte, nu prin a ne distruge reciproc, fără drept la replică”, a scris Alexandru Munteanu într-o postare pe Facebook în care a argumentat, pe puncte, toate acuzațiile și neclaritățile apărute în presă.

„Nu integritatea e problema, ci comunicarea” – titrează Jurnal.md, care publică opinia experților despre candidatura lui Munteanu la funcția de prim-ministru al RM. După anunțarea intenției Partidului Acțiune și Solidaritate de a-l desemna pe Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, în spațiul public au început să apară informații despre trecutul acestuia. Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a explicat că eroarea de comunicare a PAS a stârnit un val de suspiciuni privind integritatea potențialului premier. Nu integritatea acestuia pare a fi problema, ci mai degrabă modul în care a PAS a ales să comunice candidatura viitorului șef al executivului, consideră expertul. El a subliniat că oricare ar fi următorul prim-ministru al țării, șeful cabinetului de miniștri va trebui să elaboreze un program care să pună un accent deosebit pe creștere economică și armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.

La primul summmit UE oficial după alegerile parlamentare din 28 septembrie ar putea veni un semnal pozitiv pentru parcursul Republicii Moldova, relatează Europa Liberă. Liderii Uniunii Europene se vor întruni pe 23 și 24 octombrie la summitul lor oficial de toamnă, primul după ce PAS, partidul pro-european fondat de Maia Sandu, a câștigat alegerile parlamentare de la 28 septembrie, ceea ce a provocat „ușurare și bucurie în lumea democratică”, scriu autorii. Potrivit unei ciorne de declarație finală a summitului, văzută de Europa Liberă, liderii UE vor promite Republicii Moldova că odată ce se vor începe negocierile de aderare, ele ar putea avansa accelerat. Dacă până acum se spunea că Republica Moldova (ca și Ucraina) este pregătită să înceapă negocierea primului grup de capitole ale negocierilor, anume „Fundamentele aderării la UE”, de acum i se spune că va putea începe trei, adăugându-se la listă „Piața internă” și „Relații externe”. În total sunt șase clustere de capitole. Totuși, în declarația summitului din 23-24 octombrie nu se spune când anume ar putea începe negocierile propriu-zise de aderare ale Republicii Moldova. Procesul este deocamdată ținut pe loc de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei.

Într-un interviu pentru ZdG, Ana Revenco, directoarea Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (CCSCD), vorbește despre rolul instituției, despre necesitatea unei abordări proactive, care „să seteze agenda, nu doar să reacționeze”, și despre cum „votul cetățenilor rămâne cel mai clar indicator al eficienței în apărarea democrației”.

Ziarul de Gardă a publicat și un reportaj din regiunea transnistreană. Reporterii ZdG au trecut Nistrul și au vorbit cu locuitorii despre starea economiei transnistrene în această perioadă, în contextul sistărilor de apă caldă și al scumpirilor de pe rafturile rețelei de supermarketuri „Sheriff”, care deține monopolul în regiune.