De ce planurile energetice ale Kievului de pe Nistru pun în pericol Moldova și România (Veridica.ro)
-
07 Ianuarie 2021 13:23
Când toată lumea se pregătea de alegeri prezidențiale la Chișinău și de parlamentare la București, o știre din presa ucraineană a trecut neobservată în România, dar aproape la fel și în Republica Moldova. Kievul are planuri energetice mari la frontiera cu Republica Moldova în zona complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk. De aici și întrebarea legitimă, ce legătura are asta cu România?, se arată într-un material realizat de veridica.ro.
Conform strategiei energetice a Ucrainei până în 2030, Kievul își propune dezvoltarea capacităților energetice în regiunea Cernăuți pentru a exporta energie în Republica Moldova și chiar și România, conform declarațiilor oferite de președintele Volodimir Zelenski în vizita sa de la începutul lui octombrie de la Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk de râului Nistru. Complexul în cauză este amplasat la hotarul cu Republica Moldova, în aval de barajul de la Naslavcea, nordul Republicii Moldova, și are importanță strategică, potrivit sursei citate.
Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare și trei lacuri de acumulare: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul-tampon – și cel de-al treilea pe malul stâng al fluviului. Aici funcționează trei turbine care produc energie electrică din apa Nistrului, iar Zelenski s-a deplasat pentru a superviza lucrările de punere în funcțiune a celei de-a patra turbine, care va fi pusă în funcțiune anul acesta. Dar lucrurile nu se opresc aici: până în 2026, Kievul și-a propus să facă investiții majore la acest complex energetic pentru a avea în total șapte astfel de turbine. Complexul energetic va deveni astfel cel mai mare din Europa și al șaselea din lume, conform estimărilor Kievului.
Problema cea mai mare pentru planurile ambițioase ale Ucrainei o reprezintă impactul de mediu asupra Nistrului. Fluviul Nistru asigură apa potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova. Orice modificare a debitelor nu va afecta doar fauna și flora fluviului, dar va impacta direct o resursă vitală pentru Republica Moldova – apa potabilă. La fel, situația creată va avea efect asupra regiunii Odesa care are aceeași sursă de alimentare cu apă potabilă. Nu mai puțin de circa 3 milioane de cetățeni moldoveni și circa alt un milion din regiunea Odesa.
Acord vital
Saga acestei aventuri energetice a Ucrainei a pornit în 2017. Atunci, partea ucraineană a cerut Chșinăului semnarea unui acord interguvernamental prin care Republica Moldova ar trebui să cedeze pentru 99 de ani, apoi 49 de ani, circa 20 hectare de teren pe care Republica Moldova le deține la frontiera nordică cu Ucraina pe malul drept, imediat după barajul de la Naslavcea. Barajul de la Naslavcea a fost deja cedat Ucrainei printr-un acord din februarie 2010 semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko. Așa că ultima piesă din puzzle care le lipsește autorităților ucrainene pentru a avea cale juridică deschisă 100% pentru ambițițiile energetice este acest petic de pământ pe care Chișinăul încă îl mai deține.
Presiunile la nivel diplomatic sunt mari asupra Chișinăului din partea Ucrainei pentru obținerea acestui teren, iar negocierile comisiei moldo-ucrainene pe această problemă sunt secrete. Partea ucraineană aduce ca argumente legate de impactul de mediu planuri întocmite acum 37 de ani pe vremea URSS-ului. Tactica folosită în timpul negocierilor ține mai degrabă de cea whataboutism-ului, decât de argumentare pertinentă și de realitățile din teren cu privind la mediu înconjurător.
Miza este majoră pentru Ucraina, care nu dispune de toți banii pentru mega-construcția pe care o plănuiește pe Nistru, așa că are nevoie de credite semnificative. Atât timp cât problemele juridice din jurul Complexului nu vor fi rezolvate, Kievul ar putea avea probleme în accesarea acestor bani.
Odată cu cedarea acestui teren, într-o formă sau alta de către Chișinău, Ucraina va avea acces total la cursul Nistrului și va opera în zona cum crede de cuviință.
Probleme de mediu
Cazul aceasta aduce aminte mai debrabă cu problemele ecologice tranșate în instanțe internaționale între Ucraina și România, în anii 2000, privind construcția Canalul Bâstroe ce amenința ecosistemul din Delta Dunării pe partea românească. Și atunci ambițiile economice ale Kievului nu au ținut cont de faptul că Ucraina era semnatară a Convenției ESPOO încă din 1999 și provoca astfel un dezastru de mediu pentru România.
În ultimii 10 ani, debitul Nistrului a fost redus controlat de către partea ucraineană cu circa o treime din nivelul normal. În prezent, partea moldavă cere un debit de 250 de metri cubi de apă pe secundă, iar fluxul constantă să nu fie mai mic de 100 de metri cubi pentru a asigura o circulație constantă a apei. Însă, în ziua de astăzi, Ucraina nu face acest lucru iar zona moldovenească din avalul Nistrului la Naslavcea arată pe parcursul zilei mai mut ca un lac decât un fluviu ce are o curgere constantă.
Acest lucru are un impact negativ asupra ecosistemului local al Nistrului, acolo unde apa are un nivel scăzut. Pești nu mai există în zonă din cauza fluxului variabil, iar flora are și ea de suferit. În plus, temperatura apei revărsate în aval, după scoaterea din procesul de obținere a energie la complex, are în jur de 8 grade Celsius, iar compoziția chimică e grav afectată. Experții de mediu de la Academia de Științe a Moldovei o definesc, în termeni populari, drept „apă moartă” care nu este propice pentru viețuitoarele și flora din Nistru. In extenso, agricultura din zona de litoral a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova va avea de suferit, și nu numai.
Citiți continuarea pe veridica.ro.