„Nu sunt sfânt, dar...”. Plahotniuc își va afla sentința pe 22 aprilie. Vladimir Plahotniuc își va afla pe 22 aprilie sentința în dosarul despre frauda bancară, în care acuzarea a cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, relatează Europa Liberă.  Magistrații Judecătoriei Buiucani au anunțat data sentinței pe 25 martie, când inculpatul și-a rostit pledoaria finală, spunând că este nevinovat. Plahotniuc a vorbit în instanță timp de șase ore în șir, cu doar o scurtă pauză de 15 minute, explicând în fața presei înainte de pledoarie că și-a încheiat munca la ea abia în dimineața zilei.  Plahotniuc și-a repetat poziția potrivit căreia procurorii, în loc să demonstreze că ar fi creat și condus o organizație criminală, s-au inspirat din romanul despre mafia de la New York al lui Mario Puzo „Nașul”. „Eu nu sunt sfânt, dar în dosarul acesta nu am [comis] nimic”, a spus Plahotniuc. El a vorbit detaliat despre fiecare din cele cinci capete de acuzare, a relatat despre tranzacțiile pe care le-a încheiat cu omul de afaceri Veceaslav Platon și oligarhul Ilan Șor. De exemplu că, în 2013, i-a vândut lui Șor compania aeriană Nobil Air, pe care a fondat-o în 2002, explicând că avea nevoie de un avion mic pentru a face săptămânal călătorii de afaceri între Chișinău, București și Italia.

Ziarul de Gardă relatează de la aceeași ședință că Plahotniuc a îndreptat acuzații spre procuror, menționând că procurorii ar fi manipulat și distorsionat declarațiile martorilor.  „Tre’ să fii scriitor, tre’ să nu-ți placă de mine sau tre’ să fii drogat ca să scrii așa ceva în rechizitoriu”, a acuzat Plahotniuc. Cu referire la acuzațiile de escrocherie, Vladimir Plahotniuc a fost scurt în declarații. „Nu există nicio victimă concretă care să spună că a fost indusă în eroare de mine personal, așa cum nu există înscrisuri semnate de mine care ar demonstra că eu am indus în eroare. Nu s-a dovedit acțiunea înșelătoare și vicleană incriminată mie. Nu s-a demonstrat nicio escrocherie săvârșită de mine”, a comentat Plahotniuc. Cu referire la cele două episoade de spălare a banilor de care îl acuză procurorii, Vladimir Plahotniuc a reluat acuzațiile, subliniind că „e o mare însăilare de falsuri în rechizitoriu”.  Plahotniuc a continuat, precizând că mai multe companii atribuite lui în dosar ar fi fost deja atribuite altor persoane prin sentințe de judecată, unele dintre ele fiind definitive.

„Astăzi am avut curent. Nu este cert ce se va întâmpla mâine” – titrează Jurnal.md. Defecțiunea critică de pe linia Isaccea-Vulcănești, provocată de atacurile brutale ale Federației Ruse asupra Ucrainei, a pus Republica Moldova într-o situație extrem de complicată. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că echipele tehnice ucrainene urmează să înceapă intervenția de urgență astăzi sau mâine, lucrările fiind estimate să dureze șapte zile. El a subliniat că, deși astăzi consumul de curent a fost acoperit integral, situația rămâne instabilă și nu există nicio garanție că și în următoarele zile se va reuși acoperirea integrală a consumului de energie pe teritoriul întregii țări.

De ce a lovit Rusia infrastructura R. Moldova? Rusia pedepsește Moldova pentru ieșirea din CSI și vrea să determine, prin șantaj energetic, Chișinăul să renunțe la inițiativele de reintegrare a țării, scrie Vitalie Călugăreanu, corespondent DW la Chișinău. Autoritățile moldovene susțin că armata rusă a lovit intenționat linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (segmentul de pe teritoriul Ucrainei), principala linie electrică ce asigură Moldova cu energie. „Nu a fost un accident, ci o crimă de război”, a menționat marți premierul Alexandru Munteanu. Cu două săptămâni înainte de asta, Rusia a lovit centrala Novodnestrovsk din Ucraina, provocând o catastrofă ecologică pe râul Nistru, din care beau apă 90% dintre moldoveni. Se întâmpla în momentul în care inițiativa denunțării acordurilor de aflare a Moldovei în CSI intraseră în procedură la Guvern. Chișinăul nu s-a oprit, iar peste câteva zile și Parlamentul a pus punct relației cu CSI. În ședința la care s-a decis ieșirea din CSI, exponenții opoziției pro-ruse au anunțat de la microfonul din Parlament că Putin se va răzbuna. Autorul amintește că Moscova a făcut asta mereu în raport cu Republica Moldova: în anii ’90, l-a amenințat pe primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, că va „avea trei republici în loc de una” dacă Moldova nu aderă la CSI. Iar pentru a opri valul de renaștere națională și a bloca unirea Republicii Moldova cu România, Rusia a pedepsit Chișinăul prin declanșarea războiului de la Nistru din 1992 A urmat pedeapsa Rusiei pentru semnarea Acordului de Asociere UE-Moldova în 2014. Rusia a impus embargouri economice Republicii Moldova și a călcat demonstrativ merele moldovenești cu buldozerul la o gunoiște dintr-o suburbie a Moscovei. Acum are loc o nouă provocare căreia Chișinăul trebuie să-i facă față, pentru a se putea rupe definitiv de Rusia.

Ce spun instituțiile UE despre stadiul aderării Republicii Moldova, aflăm de pe Veridica.md. Dincolo de informațiile punctuale apărute în media, evaluările Comisiei Europene și Consiliului UE referitoare la aderarea Moldovei contează, fiindcă reprezintă desigur, condiții sine qua non ale intrării acesteia în Uniunea Europeană. Republica Moldova apare în documentele respective ca un candidat serios, dar care încă are carențe la capitole esențiale ca justiția sau lupta anticorupție. La jumătatea lunii martie, Bruxelles-ul a dat undă verde Moldovei pentru începerea procesului tehnic de aderare la Uniunea Europeană. În ciuda opoziției Ungariei lui Viktor Orbán, Consiliul Uniunii Europene a oferit asistența legală necesară pentru acoperirea a trei „clustere” (grupuri) de capitole care trebuie rezolvate. Celelalte trei clustere fuseseră avizate în decembrie. Totalul capitolelor de negociere se ridică la 35.  Ce spune Comisia Europeană: Moldova stă bine, dar mai sunt probleme în justiție, anticorupție, administrație și media, concluzionează publicația. punctele slabe sunt reiterate de Consiliul UE, dar mesajul e pozitiv. În Concluziile Președinției privind Procesul de Extindere a UE, Consiliul UE confirma, în esență, că Republica Moldova este gata politic pentru pasul următor în negocierile de aderare, afirmând că screening-ul (procesul de evaluare) tehnic s-a încheiat cu succes și rapid. Faptul că referitor la Moldova, evaluarea mai curând tehnică din raportul Comisiei și cea mai degrabă politică din Concluziile Consiliului sunt atât de apropiate e o veste bună, în ciuda rezervelor formulate. Treaba Moldovei este să facă totul pentru a păstra această aliniere, cu parcurgerea pașilor rămași, scrie Veridica.

Peste 55% dintre moldoveni ar vota unirea Republicii Moldova cu România. Primul sondaj care include opinia diasporei, scrie Cotidianul. Un sondaj recent arată că, per ansamblu, susținerea pentru unirea Republicii Moldova cu România este mai mare decât opoziția, dacă sunt luate în calcul atât opinia din țară, cât și cea din diaspora. Datele cumulate indică faptul că aproximativ 47% dintre respondenți ar vota pentru unire, în timp ce circa 36,5% s-ar pronunța împotrivă. Totodată, în jur de 9,5% nu ar participa la vot, iar aproximativ 6% sunt indeciși sau nu au oferit un răspuns. Dacă sunt excluși respondenții indeciși și cei care nu ar participa la vot, rezultatele arată că aproximativ 56% ar vota pentru unire, iar circa 44% s-ar pronunța împotrivă. Sondajul a fost realizat pe două eșantioane separate: 1.078 de respondenți din Republica Moldova și 235 de persoane din diaspora, din 12 țări, cu o marjă de eroare de ±3%.