Vitalie Ciobanu scrie în articolul său din DW că invazia rusă în Ucraina pune serioase probleme de moralitate, de atitudine pentru întreaga lume, cu atât mai mult pentru moldoveni, care se află în apropierea pârjolului.

Autorul explică faptul că „Aderența la Rusia vine din educația sovietică și e menținută prin consumul de propagandă și divertisment rusesc. Manelele, muzica pop și cântecele rusești de pușcărie răsună nestingherit în piețe și în talciocurile din Basarabia, la șoferii de autocare și de maxi-taxi care fac naveta Chișinău-București, Chișinău-Iași. Oamenii ăștia călătoresc spre România, intră pe teritoriul României, dar rămân în universul mental și cultural rusesc. Sunt moldoveni care nu se stânjenesc că la vecinii noștri din est e măcel, groază și moarte. Aceasta e Republica Moldova, la un an și jumătate de la declanșarea războiului lui Putin în Ucraina. Între marele summit european de la Bulboaca din 1 iunie 2023 – eveniment care s-a vrut o demonstrație convingătoare a voinței Chișinăului de a merge spre Europa și de a susține cauza poporului ucrainean – și „reuniunea fidelilor” de la ambasada rusă se întinde o largă plajă a sentimentelor fluctuante: tăceri, ezitări, eschive, sofisme, perifraze, justificări, explicații.

Problema transnistreană, discutată la nivel internațional, titrează Anticorupție. Problema transnistreană a fost discutată în Italia, marți, în cadrul conferinței „Conflictul transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE)”, organizată de Ambasada Moldovei în Italia și Institutul Luigi Sturzo. La eveniment a participat vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, dar și oficiali italieni, inclusiv Maurizio Gasparri, vicepreședintele Senatului Republicii Italia, dar și europarlamentarul Siegfred Mureșan. Participanții la discuții au discutat felul în care conflictul transnistrean se încadrează în contextul integrării europene a Republicii Moldova.
Datoria pentru gaze a regiunii transnistrene a egalat datoria externă totală a Republicii Moldova, scrie MoldStreet.

Datoria pentru gaze a regiunii transnistrene a egalat datoria externă totală a Republicii Moldova, scrie MldStreet. În anul 2022, datoria regiunii transnistrene pentru livrările de gaze a crescut cu cel puțin 1,6 miliarde de dolari, rezultă din informațiile privind volumul comerțului exterior publicate de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Astfel datoria pentru gaze a regiunii transnistrene, a urcat la un nou nivel record și a ajuns la cifra de 9,4-9,5 miliarde dolari, din care aproximativ 8,5 miliarde de dolari - față de Gazprom, iar aproape un miliard de dolari - față de Faktoring Finance, firmă afiliată concernului rus, scrie Mold-Street.

Situația internațională și Republica Moldova, este titlul editorialului lui Cazimir Țino din Ziarul Național. Potrivit publicistului, Adevăratul risc al Republicii Moldova este dincolo de micile certuri dintre unii și alții de aici, este ca, așa cum s-a zbătut între Orient și Occident timp de 30 de ani, tot așa să se zbată timp de alți 30. Iar următoarele alegeri, în opinia autorului, nu prevestesc din păcate nimic bun pentru cursul european. Între timp, economia nu va înflori – nu există bazele reale pentru așa ceva - , țara se va depopula într-un ritm și mai alert, furturile din ceea ce va mai reprezenta puțina bogăție a țării vor continua.

Actorii se vor schimba, desigur. Dar vechile obiceiuri și apucături vor rămâne aceleași. Greul, transpirația, munca asiduă abia acum încep. Va avea cine să le ducă la îndeplinire pe fondul lipsei acute de profesioniști? Se întrează Ziarul Național.

Ex-viceministrul Economiei Vitalie Iurcu, deferit justiției pentru fals în declarație, citim în ZDG.

Potrivit materialelor acumulate, învinuitul, în perioada anilor 2016-2019, deținând funcția de viceministru al Economiei Republicii Moldova, ulterior deținând și funcția de secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, ar fi introdus intenționat în declarațiile sale de avere și interese personale date false privind deținerea mai multor conturi bancare inexistente și dobândirea unor mijloace financiare în proporții deosebit de mari din înstrăinarea unor imobile dintr-un bloc locativ de lux din mun. Chișinău, în care a investit mai multe active în perioada anilor 2014-2017.

Procurorii susțin că tranzacțiile nu au avut loc în realitate, iar fostul viceministru nu ar fi introdus intenționat în declarații, pentru perioada 2016-2019, mai multe bunuri imobile sub formă de terenuri agricole în r-nul Orhei dobândite în anul 2018 și înregistrate pe numele soției sale, dar și un lot de teren pentru construcții dobândit pe teritoriul României, în valoarea de peste 350 000 lei (MDL).