Într-un comunicat de presă, Curtea Penală Internațională afirmă că judecătorii săi au găsit „motive rezonabile pentru a considera că cei doi suspecți poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puțin începând din 10 octombrie 2022 până cel puțin pe 9 martie 2023”, scrie AGERPRES. 

De asemenea, Șoigu și Gherasimov sunt acuzați de CPI pentru „îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile și provocarea de victime și pagube colaterale excesive în rândul civililor și obiectivelor civile”, precum și de crime împotriva umanității prin „acte inumane”, așa cum sunt definite în Statutul de la Roma.

În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean, dar ulterior și-a schimbat strategia și s-a axat mai mult pe atacuri asupra țintelor cu importanță militară.

Însă de la sfârșitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, motivându-le ca o acțiune de represalii după ce, odată cu alegerile prezidențiale defășurate la jumătatea martie, în Rusia au fost lansate incursiuni ale unor combatanți ruși pro-ucraineni pe teritoriul rus la frontiera ucraineană în provinciile Kursk și Belgorod, în timp ce armata ucraineană și-a intensificat atacurile cu drone, rachete și artilerie în aceste provincii.

De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone și rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, acesta din urmă fiind, potrivit Moscovei, o acțiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în fața acțiunilor ofensive desfășurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete și drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.

CPI a emis în 2023 un mandat de arestare și împotriva președintelui rus Vladimir Putin, pentru rolul său în deportarea unor copii din Ucraina.

Într-o primă reacție după anunțul CPI despre mandatele de arestare împotriva lui Șoigu și Gherasimov, șeful de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Iermak, a salutat o „decizie importantă”, în timp ce Consiliul de Securitate al Federației Ruse a estimat că emiterea acestor mandate face parte din războiul hibrid împotriva Rusiei.