CPI consideră că cei doi înalți oficiali israelieni sunt principalii responsabili de comiterea de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza, potrivit agenției spaniole EFE, transmite HotNews. 

Judecătorii CPI au emis un mandat de arestare și pe numele liderului aripii armate a Hamas, Mohammed Deif, deși Israelul l-a declarat mort într-un atac israelian lansat în iulie asupra Fâșiei Gaza.

De ce-l acuză Curtea Penală Internațională pe Netanyahu

Curtea Penală Internațională a solicitat, în mai 2024, mandat de arestare pentru Benjamin Netanyahu și pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul atacurilor Hamas din 7 octombrie asupra Israelului și în războiul ulterior din Gaza.

Yahya Sinwar, arhitectul atacului din 7 octombrie asupra Israelului, a fost ucis însă în luna octombrie de forțele israeliene, într-o operațiune în Gaza.

De asemenea, CPI a cerut mandat pentru fostul ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de vârf ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri (mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif) – liderul Brigăzilor Al Qassem – și Ismail Haniyeh, liderul politic al formațiunii ucis și el la Teheran, la 31 iulie.

Netanyahu și alți lideri israelieni au condamnat cererea procurorului-șef al CPI, Karim Khan, de emitere a mandatelor de arestare ca fiind rușinoasă și antisemită. Președintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe procuror și și-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas.

Însă joi, instanța a decis să dea curs solicitării procurorului CPI.

„Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenționat și cu bună știință populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii lor, inclusiv alimente, apă și medicamente și materiale medicale, precum și combustibil și electricitate”, au argumentat cei trei judecători în decizia lor unanimă de a emite mandate pentru Netanyahu și pentru Yoav Gallant, transmite AP, citată de News.ro.

Reacția Israelului

Israelul a reacționat prin ministrul israelian de Externe, Gideon Saar: „Aceasta este o zi neagră pentru (CPI), care și-a pierdut orice legitimitate de a exista și de a acționa”.

El a acuzat, pe platforma X, că Tribunalul de la Haga „s-a comportat ca o jucărie politică în slujba celor mai extremiste elemente care lucrează pentru a submina securitatea și stabilitatea în Orientul Mijlociu” și a emis „ordine absurde” împotriva lui Netanyahu și Gallant.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Cu toate acestea, CPI susține că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimul de Est și Cisiordania, după ce liderii palestinieni au convenit în mod oficial să fie subordonați principiilor fondatoare ale curții în 2015.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crime de război în Ucraina, și anume de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.