Curtea a menționat că aceste limitări nu sunt proporționale scopului asigurării loialității față de stat, afectând dreptul la muncă și la studii, contrar prevederilor constituționale, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă, Curtea a subliniat că obligația loialității militarilor față de stat este asigurată prin normele constituționale și legale și nu prin interdicția stabilită. CC a mai statuat că jurământul militar dat față de Republica Moldova reprezintă asumarea responsabilității pentru respectarea legilor și regulamentelor militare, iar încălcarea îndatoririi constituționale și legale atrage după sine răspunderea juridică. Astfel, militarul poate fi atras la răspundere pentru trădare de patrie, divulgarea secretului de stat, predarea de bună voie în prizonierat, părăsirea samavolnică a câmpului de luptă sau refuzul de a acționa cu arma.

În comunicat se mai spune că în decizia sa Curtea s-a ghidat de normele internaționale și naționale care vizează acest subiect, făcând referire la jurisprudența Curții Europene. Potrivit prevederilor Convenției europene cu privire la cetățenie, Republica Moldova are obligația să asigure ca cetățenii moldoveni care posedă alte cetățenii să beneficieze de aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova.

În contextul sesizării, Curtea a remis o adresă Parlamentului pentru a corecta lacunele din legislația actuală cu referire la acest subiect.

Sesizarea pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Legea cu privire la statutul militarilor a fost depusă de către avocatul poporului, Mihail Cotorobai. În opinia ombudsmanului, aceste restricții îngrădeau dreptul cetățeanului la dubla cetățenie. Totodată, interzicerea impusă militarilor prin contract de a deține dublă cetățenie restrânge dreptul acestora la muncă și la protecția muncii, dreptul la libera circulație și dreptul la educație.