În cadrul unui briefing, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a făcut referire la Hotărârea Curții din 2013, prin care s-a stabilit că Declarația de Independență, în care este scris că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, prevalează asupra textului Constituției. Astfel, sesizarea deputaților comuniști și socialiști a fost parțial respinsă, așa încât sintagma limba română rămâne în toată legislația Rep. Moldova, inclusiv în Constituție.

„Având în vedere faptul că actele Curții Constituționale nu pot fi contestate, sunt definitive și, indiferent de natura lor, își produc efectele pe care Constituția le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea denumirii limbii de stat ca limbă română în actele adoptate de Parlament”, a declarat Domnica Manole.

În același timp, Curtea a declarat neconstituțional articolul de legea din 2023 care constată desuetudinea/învechirea textului „funcționând pe baza grafiei latine”.

„Din jurisprudența Curții Constituționale decurge că aplicarea desuetudini ține de competența judecătorilor constituționali sau de drept comun. Doar judecătorii pot declara desuetă o prevedere normativă pentru că aceasta și-a pierdut legitimitatea. Prin urmare, adoptând art. 2 din legea nr. 52 din 16 martie 2023, Parlamentul și-a depășit competența prevăzută de Constituție”, a spus Domnica Manole.

Amintim că, la finele lunii martie anul trecut, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat verificarea constituționalității deciziei de schimbare a denumirii limbii de stat, din moldovenească în română, în toată legislația din Republica Moldova, inclusiv în Constituție.

Legea respectivă a fost adoptată anul trecut, după 10 ani de la decizia Curții Constituționale care a stabilit că denumirea corectă a limbii oficiale este limba română.