Autorul sesizării, actualul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a argumentat în solicitarea sa, adresată Înaltei Curți, că modificările adoptate de fosta guvernare la legea cu privire la activitatea ANI sunt neconstituționale. Potrivit acestuia, apar confuzii cu privire la aplicarea de sancțiuni disciplinare față de funcționarii publici, cu privire la competențele ANI ca organ de constatare a infracțiunilor. Mai mult, consideră Sergiu Litvinenco, aceste amendamente permiteau subiecților declarării, împotriva cărora au fost inițiate dosare cu privire la conflicte de interese, să fie scutiți de răspundere.

Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a lăsat Înalta Curte să decidă dacă această lege este sau nu constituțională.

„Nu am argumente prin care aș putea combate argumentele aduse de  Curtea Constituțională privind încălcarea procedurilor reglementate de către regulamentul Parlamentului și  a legii cu privire la actele normative. Procedural, Parlamentul menționează că a inițiat modificarea legii contestate sau a prevederilor contestate pentru a exclude anumite critici de constituționalitate”.

Reprezentanta Guvernului, Veronica Mihailov-Moraru, a constatat că modificările la lege ar fi avut un impact semnificativ asupra activității ANI. Totodată, acestea nu au fost discutate și avizate de Executiv. Veronica Mihailov-Moraru a mai atenționat că dacă aceste modificări rămâneau în vigoare, exista riscul ca multe persoane să scape de controlul ANI.

„Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, procedura de control a averii și intereselor personale va fi condiționată prin a fi efectuată în termen de cel mult un an de la încetarea funcției mandatului. Astfel, în acest sens, subiecții  declarării care au deținut mai multe funcții consecutiv, controlul se va diminua substanțial ca perioadă de evaluare. Astfel, ANI nu va putea constata averile nejustificate dacă a trecut mai mult de un an de la expirarea mandatului”.

În decembrie anul trecut, într-o ședință nocturnă a Parlamentului, deputații alianței parlamentare nedeclarate de atunci, PSRM-ȘOR, au votat pe bandă rulantă un șir de legi controversate, inclusiv legea cu privire la funcționarea Autorității Naționale de Integritate. Modificările au fost criticate de conducerea instituției, precum și de opoziția de atunci și de societatea civilă.

Potrivit modificărilor propuse atunci, procesul de control al averii și al intereselor personale era limitat la un an după încetarea sau expirarea mandatului, a funcției publice ori de demnitate publică, față de trei ani prevăzuți în actuala legislație.