Europa Liberă relatează că în următoarele ședințe, urmează să-și prezinte poziția și apărarea, iar Vladimir Plahotniuc - să-și rostească ultimul cuvânt. După încheierea dezbaterilor judiciare, completul de judecată va stabili data pronunțării sentinței motivate. Acest proces al lui Plahotniuc a început în septembrie 2023, dar a stagnat câtă vreme inculpatul se mai afla în căutare. După capturarea acestuia în Grecia și extrădarea sa la Chișinău, în septembrie în 2025, procesul a luat turații, iar prima sa etapă - cercetarea judecătorească - a durat șase luni. În acest episod, oligarhul este acuzat că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din frauda bancară, bani pe care i-ar fi cheltuit pentru afaceri și în scopuri personale, inclusiv pentru procurarea unui avion Embraer Legacy. În ședința de judecată din 23 martie, procurorul Cernei a mai spus că cere încasarea de la Plahotniuc, în beneficiul statului, a celor peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, precum și a 96 mii de lei, cheltuiți pentru extrădarea inculpatului în R. Moldova. Acuzatorul a explicat jurnaliștilor că, în acest dosar au fost puse sub sechestru suficiente bunuri, a căror confiscare va permite acoperirea prejudiciului. Începând cu 27 octombrie, în dosarul lui Plahotniuc au avut loc câte două-trei ședințe pe săptămână, timp în care au fost audiați cel puțin 45 de martori ai acuzării și peste 20 din lista apărării. Printre martorii acuzării s-au numărat foști angajați ai imperiului mediatic al lui Plahotniuc, despre care procurorii spun că ar fi fost finanțat ilegal de oligarh, fapt negat de apărare și neconfirmat de martori. În instanță au venit și mai multe angajate din cabinetul personal al oligarhului, care au relatat că dețineau carduri emise de o bancă străină, pe care le foloseau în deplasările cu Plahotniuc pentru achitarea hotelurilor, restaurantelor etc. Unii martori au fost audiați online, de la Ambasada Republicii Moldova din București. De exemplu, numele avocatului român Aurelian-Iulian Ilie figura ca reprezentant al unor companii implicate în frauda bancară. Acesta a declarat însă că, la propunerea unui fost client - omul de afaceri român Bogdan Gheorghiu, care nu i-ar fi achitat un onorariu de 6.000 de euro, a fondat câteva companii în Hong Kong, sperând că acestea îi vor aduce profit – lucru care nu s-a întâmplat. În dosar figurează și declarațiile unei agente sub acoperire din București, cu numele de cod „Maria Ursu”, care nu a fost prezentă în instanță din motive de securitate. „Maria Ursu” a afirmat că Plahotniuc ar fi pus la punct, împreună cu Bogdan Gheorghiu, o schemă care făcea să se piardă urma unor sume mari de bani, prin intermediul holdingului Uniasia din Hong-Kong. De asemenea, ea a declarat că afacerile oligarhului erau structurate pe două niveluri: cele oficiale, gestionate de Andrian Candu, și cele din jurisdicții netransparente, gestionate de Vladimir Andronache.

Moldova, asediată de traficanții de arme și droguri.  DW reține semnalul de alarmă tras de președinta Maia Sandu după ședința de luni a Consiliului Național de Securitate. „Trebuie să spunem că aceste riscuri cresc, iar motivele sunt: poziția geografică a Republicii Moldova în zona coridoarelor Vest-Est și perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, care a determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele, folosind Moldova”, a menționat șefa statului. Mai grav, Chișinăul se așteaptă ca traficul ilegal de armament prin punctele de trecere moldo-ucrainene să crească mai ales după încheierea războiului din Ucraina. Traficanții s-au orientat spre Moldova din cauza sistemului slab de protecție. O altă problemă legată de droguri ține de rețelele de recrutare și comercializare folosite de traficanți. Potrivit șefei statului, 50% dintre victime sunt recrutate prin rețelele de socializare, în special pe Telegram.