Cu toate acestea, puține instituții preșcolare sunt pregătite să educe copii cu nevoi speciale, iar rata de acceptare a comunității față de aceștia rămâne încă mică, afirmă specialiștii. Condițiile care trebuie create în instituțiile preșcolare și modalitatea de finanțare a acestor servicii, au fost subiecte discutate în cadrul unui club de presă desfășurat la Orhei de Alianța ONG-urilor active în domeniul protecției sociale a copilului și familiei.

Una dintre puținele grădinițe incluzive din Republica Moldova, care dispune de specialiștii necesari pentru lucrul cu copii cu dizabilități, precum logopedul, psihologul sau chinetoterapeutul, este grădinița numărul 12 din orașul Orhei. Directoarea instituției, Emilia Știrbu, spune că inițial a întâmpinat atât probleme de ordin financiar, pentru că nu găsea resurse pentru a plăti salariile acestor specialiști, cât și rezistență din partea unor părinți.

”Au fost cazuri când a venit un părinte și mi-a spus:”Doamnă director, eu știu că ai în grădiniță așa copil și eu categoric nu vreau ca și al meu să nimerească în grupa respectivă”. La început așa a fost, am încercat să găsesc din rezervele mele și să angajez pe jumătăți de unități, a mai găsit primăria, a mai cedat Consiliul raional, dar deja sunt 3 ani de când am stabil în grădiniță un psiholog, un psihopedagog și un logoped și chinetoterapeut” a declarat Emilia Știrbu.

Victoria Juncu are o fetiță în vârstă de 5 ani cu deficiențe de auz, care frecventează această instituție. ”Se văd schimbări în dezvoltare și vorbire, câteva cuvinte noi. Lucrăm și acasă ce ne dă psihologul, logopedul”, a declarat Victoria Juncu.

O altă grădiniță unde studiază și copii cu dizabilități este cea din satul Susleni, tot din raionul Orhei, care beneficiază de sprijinul organizației ”Keystone Moldova”. Instituția are nevoie de mai multă implicare din partea autorităților pentru a oferi educație incluzivă de calitate, spune directoarea Tatiana Boțan.

”Am avea nevoie de un cadru de sprijin, de serviciul de asistență personală, pante de acces la intrare, niște pante de sprijin”, a declarat Tatiana Boțan.

Este necesar un buget special pentru educația incluzivă în grădinițe alocat raioanelor, pe modelul celui pentru școli, pentru a putea dezvolta servicii mai bune, a subliniat șefa Serviciului de Asistență Psihopedagogică de la Orhei, Ana Ivanov.

”Dacă ar fi de asemenea, o hotărâre de Guvern care să stipuleze că de bugetul educației incluzive în învățământul preșcolar nu s-ar atinge nimeni, atunci vom avea eficiență. pentru că mentalitatea managerilor de instituții este alta: ar face un acoperiș, căldură, material ar investi, dar nu în formare de resurse umane în acordarea asistenței copiilor. Și atunci, evident că pierdem din incluziunea în domeniul preșcolar”, a declarat Ana Ivanov.

Potrivit directoarei Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, Virginia Rusnac, în prezent sunt în proces de elaborare politicile pentru educația incluzivă în grădinițe.

”Suntem într-un proces de analiză: ce servicii ar trebui să prestăm acestor copii, ce specialiști ar trebui implicați în acest proces”, a declarat Virginia Rusnac.

Datele unui studiu UNICEF arată că, dacă în 2005 doar aproape 2 la sută dintre copiii cu dizabilități de vârstă preșcolară aveau oportunitatea să frecventeze o grădiniță, în 2014 aproximativ 40 la sută erau integrați în instituțiile preșcolare. Rata de acceptare din partea părinților cu copii obișnuiți a crescut de la 5, 2 la sută în 2010, la 40 la sută în 2014.