Șor lua credite, iar ulterior îi transfera banii lui Plahotniuc, în offshore-uri. Cum funcționa schema de escrocherie și spălare de bani care a adus la condamnarea oligarhului. Ziarul de Gardă publică detalii din sentință. Schema de escrocherie și spălare de bani expusă în sentința de condamnare a lui Plahotniuc funcționa în felul următor: Șor lua credite prin intermediul unor companii controlate de el direct sau prin persoane interpuse, iar ulterior transfera banii altor firme din zone offshore, controlate direct sau prin intermediari de Vladimir Plahotniuc. Schema a funcționat, conform datelor din sentință, în zeci de episoade. O parte din banii sustrași din băncile care ulterior au falimentat reveneau în R. Moldova la companii controlate de Plahotniuc, fiind utilizați pentru diverse plăți, rambursare de credite sau chiar pentru procurarea unui avion cu peste 20 de milioane de dolari SUA. În sentință sunt expuse denumirile a zeci de firme, în multe dintre ele existând confirmarea că Plahotniuc era beneficiarul lor final. Pe scurt, schema, conform instanței, a funcționat în felul următor: în perioada iunie 2013 – februarie 2014, un grup de companii controlate de Ilan Șor a obținut credite bancare în proporții deosebit de mari de la mai multe instituții financiare din R. Moldova, dar și din Federația Rusă, prin intermediul unor firme și persoane interpuse. Sumele au fost acordate în baza unor contracte de credit și ulterior convertite în valută străină, fiind justificate prin tranzacții comerciale fictive, precum achiziții de mobilă, băuturi alcoolice, materiale de construcție sau produse de parfumerie. După acordare, banii au fost rapid convertiți în dolari sau euro și transferați printr-o rețea de companii offshore, în principal prin conturi deschise la „ABLV BANK” din Letonia. Ulterior, fondurile au fost direcționate către alte companii intermediare — „REGIONAL GROUP” și „PLUS OPERATION” — care au avut rolul de a concentra fluxurile financiare. Etapa finală a schemei a constat în transferul banilor către două companii-cheie — „PANAROOM MANAGEMENT” și „FRANCES TRADING”, de unde mijloacele financiare au fost direcționate către compania offshore „LONGFORD PARTNERS”, înregistrată în Insulele Virgine Britanice. În total, conform datelor din sentință, prin această schemă au fost transferate către „LONGFORD PARTNERS” cel puțin 18,282 milioane de dolari și 3,519 milioane de euro, provenite din credite bancare obținute fraudulos și redirecționate prin companii offshore afiliate grupului Șor. Aceleași date arată că beneficiarul final al acestei companii era Vladimir Plahotniuc.

„O pedeapsă de mijloc”. Europa Liberă Moldova reține declarația procurorului-șef Anticorupție, despre condamnarea lui Plahotniuc la 19 ani de detenție. Într-un briefing susținut pe 23 aprilie, Marcel Dumbravan a explicat că oligarhul figurează și în alte cinci „cauze penale sofisticate”. În cazul în care vor fi aplicate noi condamnări, acestea se vor cumula cu pedeapsa stabilită pe 22 aprilie, dacă aceasta va rămâne definitivă. Potrivit procurorului-șef anticorupție, prin cumul, Plahotniuc poate primi până la 30 de ani de închisoare. Marcel Dumbravan a insistat că dosarul este „bine probat” de către procurori, contrar unor critici, inclusiv din partea apărării învinuitului, că acuzațiile nu ar fi suficient argumentate. Cu referire la alte cinci cauze penale în care mai figurează Plahotniuc, alături de alte persoane, Dumbravan a spus că speră ca unele din ele să fie remise în instanță în câteva luni. Procurorii continuă acumularea probelor și așteptă rezultatele unor expertize efectuate peste hotare, a precizat procurorul PA.

„Condamnarea lui Plahotniuc este un precedent care va aduce, alături de reforme, schimbări în justiție”, consideră experții care au comentat la Jurnal TV unul dintre cele mai importante evenimente din justiție. Valeriu Pașa, președintele comunității Watchdog a subliniat că „nu a existat criminal mai important și mai greu decât Plahotniuc în istoria acestei țări. Nu există nimeni care a făcut atâta rău RM cum a făcut Plahotniuc. Comentatorul spune că este un eveniment extrem de important. Toți trepădușii care servesc propaganda rusească la noi, plătiți de Moscova, au încercat să diminueze importanța evenimentului. Cert e că de acum înainte acesta este un precedent. Cel mai mare cap al relelor s-a ales cu o condamnare reală. De acum înainte justiția altfel va funcționa. Asta nu înseamnă că deja e curată, are încă foarte multe metehne. Dar justiția se schimbă nu doar prin reforme, reguli, ci și prin precedente”, a spus Valeriu Pașa. La rândul său, deputatul Dinu Plângău a menționat că această condamnare este un semnal foarte bun pentru democrație și cetățeni. „Acest lucru trebuie să fie un semnal pentru toți demnitarii, că ar putea ajunge la un moment dat după gratii”, a spus deputatul.

Condamnarea lui Plahotniuc arată că judecătorii sunt mai independenți. Juristul Ilie Chirtoacă subliniază pentru RFI Moldova că „Cetățenii așteaptă, în final, recuperarea măcar parțială a banilor”. Condamnarea lui Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare este privită de experți ca un semnal privind evoluțiile din justiția Republicii Moldova, dar și ca un test pentru consistența acestor schimbări. Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, afirmă, într-un interviu acordat RFI, că decizia instanței indică o creștere a independenței judecătorilor, dar și un semn de desprindere definitivă din „era în care justiția era supusă unei singure persoane”, fără a exclude însă riscurile și vulnerabilitățile care pot apărea în etapele următoare ale procesului.

După ce a fost condamnat Plahotniuc, în vizor sunt Dodon, Voronin, Șor și acoliții acestora: „Sunt încă multe chestiuni care ar trebui scoase la suprafață”. Cotidianul reține opinia fostului parlamentar Octavian Țîcu, care a analizat subiectul condamnării la 19 ani de închisoare a oligarhului Vladimir Plahotniuc, spunând, că “este un semnal că justiția a prins curaj”. Pe de altă parte, el a atras atenția că mai sunt multe spețe nesoluționate, prilej cu care i-a adus în discuție, ca persoane care trebuie să dea socoteală în fața autorităților, pe Igor Dodon, Ilan Șor, Vladimir Voronin și acoliții acestora. „Este un semnal că justiția a prins curaj. Eu am fost citat la Curtea Supremă de Justiție în cazul dosarului lui Dodon pe mai multe aspecte, pe kuliok, pe trădare de patrie, dar nu numai, iar probe există și dosarele sunt pregătite. Așadar, acum urmează să vedem care va fi următorul pas atât al justiției, cât și al guvernării, întrucât și din partea guvernării vin semnale legate de acțiune. Igor Dodon este în Parlament. Acum eu m-aș întoarce la chestiuni și mai vechi, cum ar fi, de exemplu, dosarul 7 aprilie. Încă sunt oameni care nu au răspuns pentru 7 aprilie, de pildă Vladimir Voronin și Marian Lupu”.