Cum se explică fenomenul K-wave

K-wave, adică „Valul Coreea”. Așa se vorbește generic despre simpatia pe care Coreea de Sud o generează în lume de peste 20 de ani. Ce au făcut sud-coreenii de au reușit să devină așa de populari? Au exportat cultură în mai multe forme, dar cea care a avut cel mai mare succes a fost K-pop-ul, pop-ul coreean. Toată planeta a învățat la un moment dat să cânte: „Oppa Gangnam Style!”, deși nu era prea clar ce înseamnă asta. Muzica, filmele, divertismentul, chiar și telenovelele istorice, toate au ajutat la impunerea unei imagini de țară creativă și profundă, în egală măsură.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Coreea de Sud este promovată în România mai degrabă într-o manieră tradițională, costume, istorie și așa mai departe. În opinia mea, generațiile tinere știu mai multe, așa că pentru ei și nu doar pentru ei, Coreea începe să fie reprezentată de Gangnam Style și alte piese K-pop. Cum modelează această perspectivă întreaga imagine a țării dvs și cum vă ajută în relațiile diplomatice cu alții?

Kim Yong Ho, ambasadorul Coreei de Sud în România: În munca mea de diplomat sud-coreean am întâlnit foarte mulți tineri străini care consideră K-pop ca parte a culturii coreene. În zilele noastre, mulți tineri din toată lumea se declară fani ai BTS, trupa coreeană de băieți. Chiar și înainte de 2010, cum ai spus, îmi amintesc și eu de faimoasa piesă Gangnam Style, a artistului coreean Psy, care a avut mai mult de 2 miliarde de vizualizări în toată lumea. Acum, piesele trupei BTS sunt urmărite de multă lume de peste tot. Mai mult, eu cred că pentru tânăra generație, lucrurile nu se limitează doar la K-pop.

Doar în acest an, filmul coreean Parasite a primit patru premii Oscar, pentru prima oară în istoria Academiei de Film, primul film străin care a câștigat Oscarul. Aceste lucruri au ajutat la reprezentarea Coreei de Sud în lume, inclusiv aici, în România. Trăim într-o lume conectată de internet și putem experimenta diferite culturi din lume, mai ales dacă ne uităm pe YouTube. Acest canal a fost un factor esențial care a făcut posibilă cultura coreeană a K-pop-ului, atât de apreciată în multe zone de pe glob. Creativitatea tinerei generații coreene, care este foarte bine educată, a jucat un rol important. În mod tradițional, educația, în Coreea de Sud, este un factor cheie pentru societatea noastră. Pe această bază educațională, creativitatea celor tineri a înflorit și acest lucru a dus la apariția multor artiști coreeni talentați, în mai multe domenii. Au dezvoltat, într-o manieră foarte creativă, ideea de cultură și experiență coreeană într-o idee universală, din fericire, și au reușit să primească empatie globală pentru asta. Motivul pentru care foarte mulți tineri ascultă trupa BTS este că BTS înțelege, împărtășește și reprezintă sentimentele comune și agonia generațiilor tinere. Cu toate acestea, soft-power, deși aș prefera să spun influențele culturale coreene, cresc. Chiar cred că generațiile tinere o vor aprecia și vor continua să comunice și să își împărtășească nevoile reciproc.

Cristina Cileacu: Și vă ajută și pe dvs atunci când comunicați cu alți diplomați? Își schimbă ceilalți atitudinea față de dvs când apare în discuție subiectul K-pop, într-o discuție foarte serioasă?

Kim Yong Ho: Da, când ne întâlnim cu oamenii obișnuiți, primul subiect pe care îl abordează este K-pop, valul "K", iar acest fapt ajută mult diplomația noastră publică. După cum știi, una dintre cele mai importante ramuri ale diplomației este diplomația publică, este foarte important pentru toți să ne apropiem de public și în această privință, K-pop-ul ne ajută mult.

Țara cu cel mai rapid internet din lume

Tehnologia este și ea sinonimă cu numele Coreea de Sud și discutăm nu doar despre branduri binecunoscute, ci și de cel mai rapid internet din lume. Coreenii și-au pus la lucru rețelele informatice și au reușit performanțe care par ireale chiar și pentru statele dezvoltate.

Cristina Cileacu: Coreea de Sud are cea mai bună viteză la internet din lume și cu această infrastructură, țara dvs a dezvoltat ceva care nu era acolo acum 20 de ani și mă refer la un ecosistem pentru start-up-uri. Guvernările dvs au încurajat acest tip de antreprenoriat. De ce acest interes foarte mare, în cazul Coreei de Sud, pentru start-up-uri și tehnologie?

Kim Yong Ho: După cum probabil știi, Coreea a comercializat deja rețea 5G în 2019, pentru prima dată în lume. Dar, chiar și înainte de asta, Coreea de Sud a fost o țară cu o rețea foarte dezvoltată. Oamenii se bucură de internet de mare viteză în majoritatea locurilor publice. Și sectorul public sud-coreean este binecunoscut pentru sistemul său electronic de administrație. Cu ajutorul acestui sistem, oamenii își pot rezolva problemele administrative fără să se mai deplaseze la birourile publice. De asemenea, comerțul fără hârtii din Coreea a îmbunătățit sistemul complicat de proceduri vamale, care este de fapt unul dintre cele mai eficiente din lume. Guvernul nostru recunoaște inovația drept forța esențială pentru relațiile economice viitoare. Prin faptul că am introdus inovația în toată economia noastră, Coreea va fi gata să fie lider în economia bazată pe cunoștințe din viitor. În cadrul acestei strategii inovatoare, guvernul coreean își concentrează efortul pe mai multe proiecte de vârf, cum ar fi fabricile inteligente, biosănătate, tehnologie fină, industria automotive, orașe inteligente și finanțări inteligente. În plus, guvernul se străduiește să îmbunătățească ecosistemul industrial general, prin introducerea de reforme esențiale. Din 2020, guvernul investește strategic în trei industrii: semiconductori non-memorie, biosănătate și automotive. În topul mondial al acestor domenii sunt companii sud-coreene.

Economie de succes, angajați nefericiți

Sud-coreenii sunt obișnuiți să muncească foarte mult și abia de doi ani guvernul a decis să reducă numărul de ore de lucru al angajaților. Chiar dacă economia coreeană a prosperat, cei care lucrează pentru ea au diferite probleme de sănătate și asta se reflectă și în productivitate.

Cristina Cileacu: Da, dle ambasador, dar în spatele succesului afacerilor coreene, inclusiv în tehnologie, este un program de lucru foarte extins, care ajută afacerile, dar afectează oamenii. Sunt îmbunătățiri și în privința acestui stil de lucru, de asemenea celebru în lume, dar care nu este chiar așa de bun pentru oameni?

Kim Yong Ho: Da, așa este. Pentru dezvoltarea noastră economică a fost nevoie de multă muncă, dar cum vremurile se schimbă, așa cum spuneai, această chestiune legată de orele de muncă devine mai importantă, mai ales în relația cu Uniunea Europeană, care a atras mereu atenția asupra acestui aspect. De mai mulți ani am început să înțelegem problema și acum avem, de exemplu, 52 de ore de muncă pe săptămână ca standard. Nu mai putem munci peste aceste 52 de ore într-o săptămână. Deci, ușor-ușor, ne apropiem de standardele internaționale.

Sud-coreenii, exemple în lupta împotriva Covid

Coronavirusul a fost ținut din scurt în Coreea de Sud. Inventivitatea autorităților de a face teste oriunde și a izola rapid persoanele infectate a dat rezultate foarte bune o perioadă. Acum cresc din nou cazurile pozitive Covid-19, așa că se reiau măsurile de siguranță.

Cristina Cileacu: Suntem încă în pandemie, cum am spus, și țara dvs s-a luptat bine cu virusul corona, a obținut rezultate bune, dar recent înțeleg că autoritățile din țara dvs au început să amendeze oamenii care nu poartă măști în locuri publice. Care a fost strategia din spatele acestei bătălii pe care țara dvs a dus-o împotriva coronavirusului?

Kim Yong Ho: Când spunem strategie împotriva coronavirusului, putem spune trei lucruri: testări preventive, depistări și tratament. Acestea au reprezentat eficiența răspunsului coreean. Această abordare sistemică a fost posibilă pe baza experiențelor similare anterioare, alte infecții care au izbucnit în trecut. Mai mult, răspunsurile noastre la această criză au fost bazate pe deschidere, transparență, participare civică și pe inovație. Ne-am menținut deschise barierele sociale, am pus la dispoziție prompt și complet informațiile. Am implementat un sistem de urmărire a contactelor, bazat pe participarea cetățenilor și am lucrat cu răspunsuri creative pentru rezolvarea problemelor, cum ar fi sisteme de scanare a mașinilor. Nu doar un factor unic, ci răspunsul complet al întregii economii, al întregii țări a făcut ca lucrurile să fie posibile.

Cristina Cileacu: După părerea mea, oamenii sunt la fel peste tot, ceea ce ne diferențiază este cultura noastră. Imaginea pe care o au coreenii este una de oameni mai disciplinați decât europenii. Cât de greu a fost să convingeți oamenii să participe la acest proces complicat?

Kim Yong Ho: În Coreea de Sud, să porți mască nu este nici ciudat, nici neobișnuit. Nu era prea greu să găsești măști în Coreea, chiar înainte de pandemie. După izbucnirea pandemiei, coreenii pur și simplu au urmat pașii trasați deja, măsurile, pentru a se proteja pe ei înșiși, lucruri simple precum purtarea măștilor în locurile publice sau spălatul pe mâini. Toate mijloacele de transport în comun au fost echipate cu dezinfectanți, ca să se contribuie la efortul de împiedicare a răspândirii virusului. Cred că un răspuns eficient în fața acestui virus nu ar fi posibil fără cooperarea și implicarea societății civile în întregul ei.

America și cele două Corei

Coreea de Nord este singurul subiect unde abordarea Statelor Unite a avut un oarecare succes, pentru Coreea de Sud. În rest, relația Seulului cu administrația Trump a avut destule probleme, de la costurile găzduirii militarilor americani în regiune, până la prețurile exporturilor de oțel. Așteptările pe care sud-coreenii le au de la noul președinte ales al SUA sunt de revenire la principiile clasice dintre cele două țări.

Cristina Cileacu: Să traversăm puțin oceanele și să ne uităm spre Statele Unite, pentru că avem un nou președinte ales, Joe Biden, care spune că va schimba politicile față de Coreea de Nord și, desigur, Coreea de Sud. Ce așteptări are țara dvs în relația cu SUA, cu privire la Coreea de Nord?

Kim Yong Ho: Schimbările posibile în Coreea de Nord ar fi afectate de doi factori. În primul rând, cred că politica noii administrații americane va afecta comportamentul Coreei de Nord. Din experiențele anterioare, putem să ne facem o idee generală legată de răspunsul Coreei de Nord. De exemplu, abordările pasive, precum politica strategică a răbdării din timpul administrației Obama, nu au dus la schimbări notabile în Coreea de Nord. La fel, administrația Trump a avut la început o abordare ostilă și n-au avut niciun progres. Mai târziu, SUA s-au implicat într-o abordare mai activă, care au făcut posibile trei runde de întâlniri istorice între cele două țări. Acestea au arătat cumva și o posibilitate din partea Coreei de Nord de a-și schimba comportamentul.

În al doilea rând, situația din Coreea de Nord este una critică. Când suntem într-un mediu economic dificil, cauzat de cele mai recente sancțiuni internaționale și de pandemia de Covid-19, ar fi suficiente motive pentru Coreea de Nord să se implice în continuare dialogului cu SUA. Dar oricum, acestea vor fi discutate și noi vom lucra îndeaproape cu partenerii noștri.

Un parteneriat economic fără precedent. UE ar trebui să fie „puțin îngrijorată”

Economia globală ar putea primi stimulente de aproape 200 de miliarde de dolari anual, până în 2030. Acest lucru poate deveni realitate pentru că statele ASEAN, alături de China, Japonia și Coreea de Sud, au semnat un parteneriat care face ca economiile din zonă să lucreze integrat.

Cristina Cileacu: A fost semnat un tratat foarte important de către 15 țări din regiunea Asia-Pacific, un tratat comercial, de cooperare pentru o economie mai bună. Este ceva fără precedent și reprezintă cam o treime din economia globală. Cum va lucra acest conglomerat, să-i spunem așa, cu parteneri precum Uniunea Europeană?

Kim Yong Ho: Recentul pact între membrii ASEAN, plus China, Japonia și Coreea de Sud, cum spuneai, reprezintă o treime din comerțul mondial. Este ceva foarte mare. Cred că Uniunea Europeană va fi puțin îngrijorată.

Cristina Cileacu: De ce să fie îngrijorată?

Kim Yong Ho: Pentru că acest comerț fără taxe în Asia, înclusiv în China, Japonia și Coreea de Sud, va influența mult. Comerțul fără taxe între 15 țări mari nu îți poți imagina cum va afecta economia mondială. Dar îmi păstrez optimismul în această perioadă dificilă a pandemiei, când comerțul mondial a scăzut mult, deci acest nou acord va revitaliza economia mondială. Cred că va fi foarte util și pentru Uniunea Europeană, pentru că dacă economia din zona noastră nu este funcțională, afectează și Uniunea Europeană, deci, dacă economiile noastre sunt înfloritoare, va influența pozitiv și Uniunea Europeană.

30 de ani de relații diplomatice comune

Cristina Cileacu: Coreea de Sud și România au 30 de ani de relații diplomatice comune. Care este planul pentru cel puțin următorii 30 de ani?

Kim Yong Ho: Coreea de Sud și România și-au stabilit legăturile diplomatice în martie 1990. De-a lungul celor 30 de ani, relațiile noastre bilaterale au fost excelente, inclusiv cooperarea comună pe scena internațională, cooperarea economică și schimburile personale. În 2008, ne-am îmbunătățit relațiile cu un parteneriat strategic. Coreea de Sud este de altfel singurul partener strategic al României în Asia. În timpul pandemiei, țările noastre și-au dovedit reciproc apropierea, pentru că au lucrat împreună la răspunsul împotriva Covid-19.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, din moment ce am început acest interviu discutând despre K-pop, aș vrea să vă întreb ceva personal, dacă îmi permiteți: știți și versuri? Care sunt artiștii dvs preferați de K-pop?

Kim Yong Ho: Sincer, versurile din K-pop sunt atât de rapide, iar eu fac parte din generația mai în vârstă și sunt dificil de înțeles, chiar și pentru mine. Dar sunt cu atât mai surprins cum tinerii străini pot înțelege versurile K-pop, în limba coreeană. Dacă te uiți la versurile trupei BTS, multe sunt în limba coreeană și mulți tineri străini le știu. Dar sincer, pentru mine este mai dificil.

Sursa:DIGI24.RO