Salariile minime naționale au fost majorate semnificativ în majoritatea țărilor, atât în termeni nominali, cât și reali, dar și atunci când sunt examinate în contextul întregii perioade începând cu 2022, când ratele inflației au început să crească vertiginos. România se află pe locul 9, la egalitate cu Lituania, într-un clasament al țărilor din UE, realizat în funcție de procentul de creștere a salariului minim la 1 ianuarie 2024 față de începutul anului trecut, scrie economedia.ro.

Ianuarie este perioada din an în care cei care stabilesc salariile în statele membre care nu au făcut încă acest lucru stabilesc noile niveluri ale salariului minim național pentru anul în curs.

Salariile minime pentru 2024

“La începutul anului 2023, perspectivele pentru lucrătorii cu salariul minim în multe țări erau sumbre; deși multe state membre au majorat substanțial ratele salariului minim în termeni nominali și într-un ritm fără precedent, în multe cazuri acest lucru era abia suficient pentru a compensa lucrătorii pentru creșterea extraordinară a prețurilor care a început la sfârșitul anului 2021”, notează raportul. În condițiile în care ratele inflației au rămas ridicate până în 2023 în mai multe state membre – în special în rândul țărilor care au aderat la UE în 2004 și ulterior – lucrătorii cu salariul minim au înregistrat o scădere a puterii lor de cumpărare pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, anul 2024 este menit să aducă schimbări și o răsturnare de situație: se așteaptă ca majorările nominale substanțiale să depășească inflația în majoritatea țărilor cu un salariu minim național, conform Eurofound.

Cele mai mari creșteri de salarii s-au înregistrat în Polonia, Croația și Bulgaria. Creșterea din Polonia a fost de 21,5%, mult peste inflația de 6,2%. În România, salariul minim la 1 ianuarie 2024 este cu 10% mai mare decât în urmă cu un an (3300 de lei brut), în vreme ce rata anuală inflației era de 7%, în decembrie 2023. Menționăm că salariul minim brut în România ar mai urma să crească de la 1 iulie la 3.700 lei, potrivit unei declarații făcute de premierul Marcel Ciolacu la începutul unei ședințe de guvern din decembrie, înaintea unui an cu patru rânduri de alegeri.

Modificările nominale ale salariului minim pe țară, ianuarie 2023 – ianuarie 2024, și inflația anuală, decembrie 2022 – decembrie 2023 (%)

Această modificare se bazează pe doi factori. În primul rând, cei care stabilesc salariile au fost adesea atenți la tendințele recente ale prețurilor, făcând din acest aspect o prioritate pe agenda lor. În al doilea rând, în mai multe țări au fost acordate majorări mai substanțiale ca un prim impact al directivei privind salariile minime adecvate, care trebuie transpusă până în noiembrie 2024.

Cum se actualizează ratele?

Raportul citat menționează că salariile minime naționale fac obiectul unui mecanism de indexare automată doar în Belgia, Franța și Luxemburg. Acesta este activat atunci când prețurile cresc peste anumite praguri. Prin urmare, în 2023, salariul minim din Belgia a fost majorat în decembrie; în Franța a fost majorat o dată în aprilie și de trei ori în Luxemburg. Aceste mecanisme continuă să fie controversate, angajatorii (și, în unele cazuri, guvernele) fiind în favoarea eliminării lor, în timp ce sindicatele doresc să păstreze această practică. În Polonia, o actualizare la jumătatea anului a fost impusă prin lege.

În absența unui mecanism de indexare automată, factorii de stabilire a salariilor din România și Ungaria au decis să devanseze creșterea regulată și au dispus ca noua rată pentru 2024 să intre în vigoare în octombrie și, respectiv, decembrie 2023.

În Lituania, partenerii sociali au convenit asupra noilor rate în cadrul consiliului tripartit. În Slovenia, creșterea ratei a fost decisă, ca de obicei, la sfârșitul lunii ianuarie de către guvern, în urma consultării cu partenerii sociali.

Aceasta reprezintă cea mai mică majorare posibilă, deoarece legea prevede că salariul minim trebuie să crească cu cel puțin 4,2 % din creșterea anuală a prețurilor naționale de consum din luna decembrie a anului precedent (4,2 %) 

Unele state membre au început să lege actualizarea salariului minim de un anumit procent din salariul mediu sau median real. Acest lucru este în spiritul directivei privind salariile minime adecvate, care sugerează că adecvarea ar putea fi stabilită printr-o astfel de legătură, notează raportul.

În Slovacia, Legea nr. 294/2020 impune legarea ratei la 57% din salariul mediu, cu excepția cazului în care partenerii sociali convin asupra unei valori diferite (ceea ce au făcut în cele din urmă pentru 2024, convenind o creștere ușor mai mare decât cea propusă). În Bulgaria, o nouă dispoziție legală a fost aplicată pentru prima dată începând cu februarie 2023, echivalând noua rată a salariului minim legal cu 50 % din salariul mediu. În Cehia, nu s-a ajuns la un acord între partenerii sociali în cadrul consiliului tripartit – prin urmare, guvernul a optat pentru cea mai mică dintre cele două creșteri propuse. Aceasta s-a bazat pe mecanismul de valorizare care va intra în vigoare anul viitor și care va stabili o relație obligatorie între salariul minim și salariul mediu. În Estonia, partenerii sociali au semnat un acord de “bunăvoință”, care semnalează intenția lor de a crește salariul minim la 50% din salariul mediu până în 2027.

În Irlanda, guvernul a mandatat Comisia pentru salarii mici să recomande o rată care să fie stabilită la 60% din salariul mediu până în 2026. Noi comitete de experți care implică partenerii sociali și-au început activitatea în Cipru și Malta. Procesul de majorare a fost abordat pentru prima dată și au fost formulate recomandări. Această practică a continuat și în alte state membre, inclusiv în Croația, Germania și Irlanda, precum și în Franța și Grecia (unde comitetele s-au consultat cu partenerii sociali). Au fost raportate dezbateri controversate între membrii Comisiei pentru salariul minim din Germania – aceștia au fost nevoiți să recurgă la o procedură de mediere, iar decizia finală nu a fost susținută de reprezentanții sindicatelor.

În unele țări, noua rată pentru 2024 a fost stabilită relativ automat, fără consultări suplimentare cu partenerii sociali (Țările de Jos), sau s-a bazat pe acorduri anterioare (Letonia și Portugalia). Țările de Jos au trecut de la o determinare lunară a ratei salariului minim (fără ca orele de lucru fixe să fie asociate cu această rată) la o rată exclusiv orară.Prin urmare, toți angajații care primesc salariul minim și care lucrează peste 36 de ore vor înregistra o creștere a masei salariale.În Letonia, guvernul a stabilit noul nivel al salariului minim în conformitate cu o normă specială care datează din 2022 și care a obligat Cabinetul de Miniștri să stabilească salariul minim lunar la nu mai puțin de 700 EUR începând cu 1 ianuarie 2024 (partenerii sociali au fost consultați în prealabil).

În Portugalia, creșterea pentru 2024 se bazează pe o revizuire a acordului pe termen mediu din 2022. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost susținut de cea mai mare confederație sindicală sau de cea mai mare organizație patronală.

Spania și Polonia au fost alte două țări în care nu toate părțile au susținut rata stabilită în cele din urmă. În Spania, guvernul a încercat să ajungă la un acord cu partenerii sociali. Cu toate acestea, organizațiile patronale au urmărit o creștere mai mică (3-4%) și indexarea contractelor de achiziții publice cu salariul minim. Guvernul nu a acceptat indexarea și a fost semnat un acord final cu sindicatele, stabilind o creștere de 5% începând cu 1 ianuarie 2024.Situația din Polonia a fost similară: reprezentanții partenerilor sociali din cadrul Consiliului de dialog social nu au ajuns la un acord, ceea ce a dus la continuarea practicii de lungă durată prin care guvernul stabilește rata.

În general, negocierea colectivă în țările care nu au un salariu minim legal sau național nu a fost ușoară. În Suedia, rundele de negociere din 2023 au fost prezise ca fiind unele dintre cele mai dificile din epoca modernă (dar, în cele din urmă, negocierile au fost relativ calme în ceea ce privește acțiunile sindicale). Norvegia a cunoscut prima grevă legată doar de salarii în sectorul privat de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

În Austria, un număr relativ mare de sectoare a înregistrat acțiuni sindicale. În cazul țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia) și al Austriei, în cele din urmă s-a ajuns la acorduri, care au inclus adesea creșteri mai mari pentru lucrătorii cu salarii mai mici decât pentru cei cu salarii mai mari. În Austria, rezultatele negocierilor colective pentru anul 2024 au compensat în mare parte inflația continuă cu o mică majorare (în special pentru grupele salariale inferioare). În Danemarca, Banca Națională a Danemarcei preconizează că majorările salariale totale în 2023 și 2024 vor fi de 4,2 % și, respectiv, 5,7 %, totalizând 9,9 % pentru perioada de doi ani. În Finlanda, numeroase sectoare au primit o plată unică de câteva sute de euro odată cu plata salariilor în 2023. În Suedia, sindicatele și-au coordonat cererile salariale, iar creșterea rezultată de 4,1% a fost aproape de oferta lor inițială, deși sub nivelul inflației. În Norvegia s-a convenit în cele din urmă o creștere anuală a salariilor de 5,2%.

Situația din Italia este diferită, deoarece rata ridicată a inflației nu s-a reflectat în rezultatele negocierilor colective: cu o rată a inflației de 8,7%, salariile din Italia au crescut cu doar 2% în 2022. Contractele a 7,7 milioane de lucrători din sectorul privat au expirat, ceea ce a dus la reduceri ale salariilor reale. Aceasta a fost o preocupare majoră pentru sindicate, care solicită de urgență reînnoirea contractelor pentru a crește salariile și, în consecință, puterea de cumpărare a lucrătorilor.

Concluzie

Încă o dată în 2023, la stabilirea ratelor pentru 2024, cei care stabilesc salariile au decis, în unele cazuri, să se îndrepte spre una dintre “valorile de referință indicative” menționate în directivă. Acest lucru explică parțial unele dintre creșterile mai mari.Cu toate acestea, celălalt factor de stimulare a ratelor nominale a fost nivelul mai ridicat al inflației înregistrat în cursul anului 2022 și care a continuat – deși adesea în scădere – pe parcursul anului 2023. Combinarea acestor doi factori a însemnat că lucrătorii cu salariul minim au beneficiat, în general, de creșteri reale ale câștigurilor lor în ultimii doi ani, reducând decalajul față de câștigurile medii sau mediane, menționează raportul Eurofound.

România ocupă locul 27 într-un top cu 67 de țări: salariul minim net, începând cu 1 ianuarie 2024, este de 2.079 lei, cu 9,5% mai mult decât la începutul anului 2023 (1.898 lei net), potrivit unei analize Picodi.