Pe 23 mai 2025, pe două dintre cele mai citite site-uri din România, Știrile PRO TV și Libertatea, au apărut două știri, ambele marcate corespunzător cu mențiunea Publicitate. 

Ambele sunt susținute de ONG numit Eurasia, înregistrată la Moscova și strâns legată de oligarhul fugar Ilan Șor, pe care îl descriu „o organizație non-profit activă care lucrează la rezolvarea problemelor socio-economice din regiunile din Eurasia.

Europa Liberă publică un material video cu opiniile mai multor deputați din Parlamentul de la Chișinău, de la guvernare dar și din opoziție,  despre condiția lui Putin ca R. Moldova să nu adere la NATO.

Ei au fost solicitați să comenteze  o posibilă condiție a Rusiei  de a înceta războiul din Ucraina prin faptul ca NATO să nu se extindă spre est. În timp ce deputații comuniști și socialiști au reamintit că, fiind neutră prin Constituție, R. Moldova nu poate face parte din blocuri militare cei din partidul de guvernământ au spus că nu vor comenta declarațiile unui dictator, în același timp încă neoficiale, în condițiile în care despre această condiția a lui Putin a scris agenția Reuters, citând trei surse ruse.

„Nicușor Dan și perspectiva proiectului reîntregirii naționale” – este titlul unui editorial semnat de analistul Anatol Țăranu și publicat de Agenția de presă IPN.

Alegerea lui Nicușor Dan deschide o fereastră de oportunitate istorică, dar succesul proiectului de reîntregire națională depinde și de ce se va întâmpla la Chișinău, după alegerile parlamentare din 28 septembrie, notează analistul.

Reunirea celor două state românești nu este doar o datorie istorică. Este, poate, singura soluție viabilă pentru ca Republica Moldova să iasă din zona gri a insecurității, a stagnării economice și a vulnerabilității geopolitice. Sub președinția lui Nicușor Dan, acest proiect prinde contur. Acum, mingea este și în terenul Chișinăului. Este momentul ca visul generațiilor să devină un proiect de țară. Sau, mai bine spus, un proiect pentru o singură țară, concluzionează Anatol Țăranu.

Vitalie Ciobanu scrie în Deutsche Welle scrie despre ediția din acest an a festivalului Zilele Literaturii Române, desfășurat la Chișinău în perioada 20-24 mai, eveniment în care se mizează pe durata lungă, pe relații temeinice, instituționale, care asigură finanțarea și continuitatea unor proiecte.

Să ne imaginăm cum s-ar fi desfășurat Zilele Literaturii Române, dacă am fi avut un alt rezultat la alegerile prezidențiale din România: ar fi fost o atmosferă mai degrabă deprimantă, unii scriitori invitați de peste Prut ar fi putut nici să nu facă deplasarea la Chișinău, pentru că neliniștea provocată de era întunecată în care ar fi intrat România și Moldova, cu extremiștii și pro-moscoviții la conducere ar fi subminat orice colaborare, consideră editorialistul.

Din fericire, România a rămas pe orbita occidentală și asta i-a făcut să răsufle ușurați și pe oamenii de cultură. Astfel, și în acest an festivalul „Zilele Literaturii Române” a cuprins întâlniri și deplasări ale scriitorilor în licee, librării și biblioteci, la Chișinău și în provincie, expoziții, recitaluri, sesiuni de autografe și lansări de carte, cu o participare activă a elevilor, a publicului tânăr în general, precum și un maraton poetic la Teatrul „Alexe Mateevici”.