Potrivit unui material publicat de Digi24, Statele Unite erau deja una dintre cele mai industrializate țări din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. De unde vine diferența?

Chicago. 1 mai 1886. O sută de mii de muncitori au ieșit pe străzile orașului și au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internațională a Muncii.

Dar cum americanii erau exponenții dușmanului de clasa imperialist, laboratoarele propagandei comuniste au inventat alte origini ale luptei muncitorești. În 1948, comuniștii impuși de Moscova acaparaseră întreagă țară, însă muncitorilor li se spunea că ei sunt la putere, ei sunt eroii zilei. 

„Primele manifestări legate de ziua de lucru de 8 ore au avut loc în Australia în 1856. În 1856 a avut loc prima manifestație a muncitorilor australieni pentru obținerea unei zile de muncă scurtate de 8 ore și pentru obținerea asigurărior sociale, asigurărilor de accidente”, explică istoricul Cosmin Popa.

În deceniile următoare, dezvoltarea industriei și a căilor ferate, a marilor șantiere navale în Europa a sporit influența sindicatelor, a social-democraților și apoi a socialiștilor în viața publică. În 1864, apare o primă confederație a acestor grupări europene, numită Internaționala I, iar în 1889, la exact o sută de ani de la izbucnirea Revoluției Franceze și căderea Bastiliei, Internaționala a II-a, marcată puternic de ideea marxistă a luptei de clasă.

În 1889, mai multe grupări socialiste și social-democrate adunate sub umbrela Internaționalei a II a au ales ziua de 1 Mai drept zi a solidarității între muncitori și cu muncitorii. De ce luna mai? Pentru că în primele zile ale lui mai 1886, în Statele Unite, în Haymarket, Chicago, avuseseră loc ciocniri între greviști și forțele de ordine, ciocniri soldate cu 15 morți, zeci de răniți și câteva condamnări la spânzurătoare. Ideea socialiștilor de a lega Ziua Muncii de un moment sângeros, foarte controversat și deloc măgulitor pentru autoritățile americane, nu i-a plăcut președintelui Grover Cleveland. Așa a apărut legea prin care prima zi de luni din septembrie a fost declarată Ziua Muncii și zi de vacanță. Exemplul a fost repede urmat și de Otawa.

În Europa, povestea lui 1 Mai este una foarte complicată. Încă de la înființare, în anii 20, tânăra Uniune Sovietică, în căutare de simboluri și sărbători proprii, a adoptat imediat ziua de 1 Mai ca zi de mare sărbătoare. Se știe mai puțin că 1 Mai a devenit zi de vacanță în 1933, după venirea lui Hitler la putere și imediat după ce Partidul Național Socialist pe care îl conducea a limitat substanțial puterea sindicatelor.

Dacă americanii sărbătoresc Ziua Muncii printr-un week-end prelungit cu acea zi de luni din septembrie, rușii reușesc să obțină o săptămână de vacanță. 

Cât despre 1 Mai în restul țărilor europene foste comuniste, sărbătoarea și-a pierdut caracterul politic. A devenit mai degrabă o poveste de primăvară, presărată eventual cu câteva concerte rock.