Marele compozitor Ludwig van Beethoven (1770-1827) s-a confruntat cu dificultăți financiare pe tot parcursul vieții sale. Dacă ar fi fost în viață astăzi, ar fi fost unul dintre cei mai bogați muzicieni din lume numai din drepturile de autor pentru Simfonia a IX-a. Lucrarea monumentală, pe care a compus-o în timp ce era complet surd, a avut premiera în urmă cu 200 de ani, scrie G4Media.

Din această simfonie, finalul ei, cunoscut sub numele de „Odă bucuriei”, este una dintre cele mai ușor de recunoscut piese din istoria muzicii clasice. Din 1972, cele aproape 50 de măsuri muzicale au servit drept imn al Uniunii Europene, o asociație de 27 de state cu aproape 450 de milioane de locuitori.

Deși finalul lui Beethoven conține un text al poetului Friedrich Schiller, imnul este interpretat fără versuri în Parlamentul European.

De ce Beethoven?

Selecția imnului datează de peste o jumătate de secol. La sfârșitul anilor 1960, Consiliul Europei a început să caute un simbol muzical pentru coeziunea în creștere a țărilor europene.

„Știm că, chiar înainte de formarea Comunității Europene, a existat o mișcare paneuropeană care interpreta mereu muzica lui Beethoven”, a declarat Malte Boecker, directorul Casei Beethoven din Bonn.

Prin urmare, piesa lui Beethoven s-a aflat în fruntea listei de selecție. Dar au existat și alte alternative care au fost luate serios în considerare, adaugă Boecker.

S-a convenit rapid că melodia selectată nu poate fi o compoziție contemporană. Ideea unui concurs a fost rapid eliminată, iar căutarea s-a îndreptat către „vechii maeștri”.

Printre candidați s-au numărat Georg Friedrich Händel, care s-a născut în orașul german Halle și a trăit la Londra, și compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier. Un fragment din sublimul său „Te Deum” servește în prezent drept imn al concursului Eurovision Song Contest.

Fără versuri

În 1972, a fost aleasă compoziția lui Beethoven. „Beethoven este considerat o personalitate europeană. Iar opera sa este asociată cu ceva care se situează deasupra unei perspective pur naționale”, notează Malte Boecker.

Simfonia a IX-a este, potrivit lui Boecker, este „esența muzicii utopice”. Este o muzică cu o viziune unificatoare.

În 1985, versiunea instrumentală a fost adoptată de șefii de stat și de guvern ai Comunității Europene ca imn oficial al CE.

„Odă bucuriei” nu înlocuiește imnurile naționale ale țărilor UE, dar exprimă valorile – libertate, pace și solidaritate – împărtășite de membrii uniunii și reflectă motto-ul: „Uniți în diversitate”.

Versurile lui Schiller, în limba germană, au fost omise. Raționamentul este că mesajul său de comunitate – cu cuvinte precum „Fiți îmbrățișați, voi, milioane!” – se transmite și prin muzica în sine. „Poate că vor exista versuri la un moment dat”, se arată într-un document al Consiliului Europei. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Von Karajan în calitate de co-aranjor

Simpla omitere a textului nu creează un imn. Maiestuoasa mișcare a Simfoniei a IX-a are o durată de aproximativ 25 de minute, un tablou simfonic cu un cor la final – și este mult prea lungă pentru ocazii oficiale.

Sarcina de a aranja muzica lui Beethoven pentru evenimente de stat a fost preluată de dirijorul vedetă Herbert von Karajan (1908-1989). Dirijorul șef al Orchestrei Filarmonicii din Berlin a fost una dintre figurile centrale ale vieții muzicale mondiale și a fost supranumit „directorul muzical al Europei”. El a ales măsurile 140-187 și le-a aranjat pentru instrumente de suflat.

La un moment dat, numele lui von Karajan a dispărut de pe site-ul oficial al UE. Poate că Uniunea Europeană a dorit să se distanțeze de von Karajan, al cărui trecut nazist era din ce în ce mai mult în centrul atenției. În orice caz, au fost comandate alte aranjamente – inclusiv de la compozitorul francez Christian Guyard.

Beethoven ca european

Întrebarea rămâne: Ce ar fi spus Ludwig van Beethoven despre ideea europeană și despre faptul că simfonia sa ar fi servit drept imn pentru o Europă unită?

Beethoven a fost o figură influentă a mișcării politice emancipatoare din epoca sa, a spus Boecker: „În lumea de astăzi, el ar fi cu siguranță un european convins!”.

Iar compozitorul cu siguranță nu ar fi refuzat nici drepturile de autor.