Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C în perioada de vegetație a culturilor afectează negativ dezvoltarea plantelor și uneori încheie prematur ciclul de vegetație sau chiar duce la moartea plantelor. Înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă, cei mai expuși pericolului fiind: caișii, piersicii, vișinii, cireșii, mărul, nucul și alunul. Sunt afectate și plantațiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii. Culturile de câmp sunt afectate într-o proporție mai mică de înghețurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă față de îngheț.

„Probabilitatea vătămării de înghețuri a plantelor răsărite de porumb, în dependență de termenele de semănat, constituie 5 – 10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui și sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare și este posibilă doar în raioanele de nord ale țării. La fel, culturile legumicole, precum roșiile, ardeii, vinetele, castraveții etc. sunt cele mai pretențioase față de căldură. Înghețurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul, de asemenea, este foarte vulnerabil la îngheț primăvara după răsădirea lui în sol. Înghețurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor”, se arată într-un comunicat de presă.

Specialiștii recomandă ca plantele sensibile la îngheț să fie cultivate pe pante cu expoziția sudică sau sud-vestică. Suprafața solului poate fi încălzită prin irigare sau cu aer cald. Totodată, sunt recomandate și metodele agrotehnice prin care se influențează proprietățile termice ale stratului arabil și procesele radiative la suprafața solului. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferențiat, ținând cont de condițiile meteorologice și locale, dar și de costurile materiale posibile.

Pentru asigurarea riscurilor de producție în Republica Moldova, statul subvenționează până la 70% din costul primei de asigurare.