Comentând mitul că „ajutorul extern este oferit ca să fim controlați din exterior de finanțatori”, ambasadorul a declarat că proiectele sunt finanțate din exterior nu pentru a controla, ci pentru a elibera Republica Moldova de orice control, inclusiv de cel psihologic. Dezinformarea, soft power, atacurile care se produc asupra Republicii Moldova din exterior sunt orientate și împotriva Lituaniei, a republicilor baltice. „Pot să spun că țările baltice sunt mai rezistente la dezinformare. Experiența noastră poate fi împărtășită partenerilor. Țările noastre trebuie să se apere de fluxurile puternice de dezinformare. Cu părere de rău, societățile din unele state din Occident sunt mai relaxate și mai receptive la diferitele fake news și la dezinformare. Adesea acestea provin dintr-o singură sursă”, a remarcat Kestutis Kudzmanas.

Potrivit ambasadorului lituanian, stereotipurile promovate sunt diferite, dar scopul este același – dezinformarea, crearea unei instabilități în plus, a neîncrederii în societate. Este necesar să fie explicată dezinformarea, să fie combătute miturile despre Parteneriatul Estic, despre NATO. De demascarea lor depinde capacitatea de apărare a Republicii Moldova.

Kestutis Kudzmanas a informat că în zilele de 3-4 noiembrie ministrul apărării al Lituaniei va efectua o vizită de lucru la Chișinău. Oficialul va participa și la programul Zilelor NATO în Republica Moldova.

În cadrul mesei rotunde de la CID NATO a avut loc și lansarea broșurii „Securitatea între stereotipuri și realități”, semnată de conferențiarul universitar, doctor, expert asociat CID NATO, Natalia Albu și directoarea executivă a CID NATO, Elena Mârzac, Autoarele broșurii au ales zece cele mai răspândite stereotipuri din sectorul de securitate și apărare, referitoare la neutralitate, percepția amenințărilor, pandemia COVID ca amenințare la securitatea națională, ajutorul extern ca instrument de control a Republicii Moldova din exterior. „Rezultatele proiectului sunt un bun suport pentru presa independentă”, a menționat moderatoarea mesei rotunde, doctorul în Științe Politice, Rodica Panța.

Aurel Fondos, șeful Secției Studii Strategice de Apărare și Securitate din cadrul Agenției pentru Știință și Memorie Militară, a menționat că, după ce broșura a fost scrisă bine, întrebarea ar trebui să fie: „Ce e de făcut mai departe?”. „Acum trebuie să urmeze partea aplicativă: trebuie valorificate eficient rezultatele conținute în broșură”, a menționat Aurel Fondos. În acest sens, a propus coroborarea broșurii discutate cu alte proiecte similare, care să contribuie la „cultivarea rezilienței informaționale în sectorul mass-media din Republica Moldova”. Ar trebui făcut un sumar al tuturor proiectelor de acest gen, care va fi util pentru luarea deciziilor de planificare. Recomandările din finalul broșurii, pentru Guvernul Republicii Moldova sunt foarte utile. Această activitate este de perspectivă, a arătat Aurel Fondos.

Masa rotundă cu genericul: „Impactul dezinformării asupra securității și importanța promovării culturii de securitate” s-a înscris în implementarea proiectului „Consolidarea rezilienței față de dezinformare”, care are ca scop promovarea culturii de securitate și care a fost finanțat de către Ambasada Lituaniei în Republica Moldova.