La originea cauzei se află șase excepții de neconstituționalitate ridicate de avocații unor judecători în dosare pendinte la Curtea Supremă de Justiție, ca instanță competentă să examineze contestațiile depuse împotriva deciziilor Comisiei de evaluare a candidaților la funcții din Consiliul Superior al Magistraturii, scrie Bizlaw.

Autorii excepțiilor au contestat mai multe prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Totuși, având în vedere actul de sesizare a Curții, ea a examinat doar constituționalitatea textului ”dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea citată.

Autorii excepțiilor au notat că textul contestat reduce, în mod semnificativ, limitele controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării, contrar articolelor 20, 23 alin. (2) și 54 din Constituție.

Curtea a reținut că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic și efectiv, nu teoretic și iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuție reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în exercitarea drepturilor lor.

Curtea a observat că deși decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării nu-l împiedică pe candidat să-și continue activitatea în calitate de judecător, de procuror sau altă funcție din domeniul dreptului deținută anterior, ea poate afecta reputația profesională a candidatului – protejată de dreptul la viața privată, de vreme ce ea conține constatări cu privire la lipsa integrității etice și financiare a candidatului.

Din perspectiva accesului la un tribunal. Curtea a constatat că legislatorul a stabilit o cale de atac împotriva deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării.

Totuși, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a notat că dreptul de acces la un tribunal nu include doar dreptul de a iniția o acțiune în justiție, ci și dreptul la soluționarea cauzei de către un tribunal competent să se pronunțe asupra tuturor aspectelor de fapt și de drept.

Analizând prevederile legii, Curtea a constatat că, în esență, prin textul de lege contestat legislatorul a stabilit că deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul constatărilor referitoare la îndeplinirea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară. În consecință, controlul judecătoresc al colegiului special se extinde doar asupra chestiunilor de fond, fără a acoperi chestiunile de procedură.

În jurisprudența sa, Curtea a notat că exigența ”jurisdicției depline” a unui tribunal este îndeplinită atunci când se constată că organul judiciar în discuție a exercitat o ”jurisdicție suficientă” sau a asigurat o ”examinare suficientă” în cadrul procedurii. Această condiție nu va fi îndeplinită dacă tribunalul este împiedicat să examineze sau nu va examina problemele centrale ale litigiului.

Pentru a vedea dacă dispozițiile contestate respectă existențele articolului 20 din Constituție, Curtea a verificat dacă limitarea controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare a urmărit un scop legitim și dacă această limitare îi permite colegiului special al Curții Supreme de Justiție să asigure o ”examinare suficientă” a problemelor centrale ale eventualelor litigii.

Referitor la existența unui scop legitim, Curtea a reținut că în nota informativă la proiectul de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de Parlament și din conținutul textului contestat, Curtea a dedus că legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, să asigure celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale al ordinii publice și al garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

Cu privire la caracterul suficient al controlului judiciar exercitat de completul special al Curții Supreme de Justiție, Curtea a reținut că acesta se poate manifesta doar asupra chestiunilor de fond și nu acoperă chestiunile de procedură.

Curtea a constatat că articolul 12 alin. (4) din Lege stabilește drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare. Astfel, candidatul are dreptul  să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale; să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare;  să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin trei zile până la audiere; să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior; să conteste decizia Comisiei de evaluare.

Curtea a notat că legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, neasigurarea unui drept procedural poate fi considerat o problemă centrală a litigiului. În această cauză, Curtea a observat că dispozițiile contestate nu le permit candidaților nepromovați să solicite reluarea procedurii de evaluare în cazul în care decizia Comisiei de evaluare este afectată de vicii procedurale grave.

Curtea a observat că la limitarea controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare legislatorul nu a avut în vedere nici faptul că împotriva deciziilor în discuție legea prevede o singură cale de atac. După epuizarea remediului din fața completului special, candidatul nu va putea pune în discuție în fața altui organ jurisdicțional încălcarea drepturilor sale procedurale la etapa evaluării. Acest fapt presupune că viciile în discuție nu vor fi examinate de nicio autoritate jurisdicțională, indiferent de gravitatea încălcărilor admise la evaluarea candidatului.

Curtea a admis că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. Totuși, acest obiectiv poate fi atins prin mijloace mai puțin intruzive în dreptul candidaților nepromovați la o instanță cu jurisdicție deplină. Astfel, obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această soluție însoțită de competența completului special de a examina ”circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat sunt în măsură să asigure o ”examinare suficientă” a problemelor centrale abordate de candidații nepromovați.

În cauza Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, Curtea Europeană a constatat că Comisia independentă de calificare, care evalua judecătorii și procurorii în funcție în partea ce ține de bunurile deținute, integritatea lor și competențele profesionale, avea toate caracteristicile unui organ judiciar independent. Totuși, Curtea Europeană a observat că decizia Comisiei în discuție putea fi contestată în fața Camerei de Apel care avea competență deplină să examineze fiecare dintre motivele contestației depuse de persoana evaluată, inclusiv să remedieze erorile de procedură.

Aceste constatări i-au permis Curții să ajungă la concluzia că dispozițiile contestate nu asigură candidații nepromovați că vor beneficia de o ”examinare suficientă” a problemelor centrale ale contestațiilor formulate în fața completului special al Curții Supreme de Justiție și, prin urmare, contravin articolelor 20, 23 alin. (2) și 54 din Constituție.

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis excepțiile de neconstituționalitate.

Curtea a declarat neconstituțional textul ”dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Totodată, Curtea a reținut că până la modificarea legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.