Seismul, cu epicentrul în orașul Petrinja, centrul Croației, a distrus și a afectat mii de case. Multe dintre acestea fuseseră reconstruite în perioada 1995 și 2000, după războiul din 1991-1995 în care Croația și-a câștigat independența față de fosta Iugoslavie.

Ancheta a fost declanșată după ce ingineri și arhitecți au acuzat că respectivele construcții au fost făcute cu materiale de proastă calitate sau care nu au respectat planul de construcție, pentru a economisi bani.

După război și până în anul 2000, în Croația centrală, regiune afectată de recentul seism, au fost renovate peste 156.000 de case afectate de conflict, într-o operațiune de proporții plătită cu fonduri publice la care au participat 150 de companii.

Premierul conservator al Croației, Andrej Plenkovic, a insistat că este ''nevoie să se ancheteze cum și de ce s-a întâmplat acest lucru, cine a efectuat lucrările, cine a supervizat și cine a emis certificatele finale de conformitate''.

Scandalul ocupa marți prima pagină a ziarelor din țară, cu mărturii privind iregularitățile din perioada reconstrucției post-război. Unele dintre miile de persoane afectate, care și-au pierdut casele, au denunțat ușurința cu care li s-au prăbușit locuințele, ridicate cu materiale de slabă calitate, structuri și ciment deloc solide.

''Cimentul nu este bine făcut. Se descompune doar dacă-l atingi. Oamenii au fost păcăliți. A fost un jaf, nu o reconstrucție'', a declarat unul dintre sinistrați pentru ziarul Jutarnji list. ''Când mi-au reconstruit casa nu au pus nici măcar o bucată de fier. Am protestat, dar în van. Am fost refugiat de război timp de șapte ani și în cele din urmă am acceptat, ce era să fac, eram fericit că mă pot întoarce acasă'', a explicat un alt sinistrat, care și-a pierdut casa la cutremur.

După cum a declarat arhitectul Otto Baric săptămânalului Nacional, companiile care au reconstruit clădirile fără a folosi o structură metalică au câștigat circa 13.000 de euro pentru fiecare casă cu o suprafață de 100 de metri pătrați.