În contextul crizei ecologice de pe Nistru și al stării de alertă de mediu instituită de Guvern, Ziarul de Gardă a mers la Soroca, unde, la 16 martie, a fost sistată livrarea apei, și în satul Cureșnița, unde au fost instalate baraje de protecție pe Nistru. Ce spun localnicii despre situația de criză, dar și cum evaluează experții acțiunile întreprinse de autorități pentru soluționarea problemei ecologice, aflați din Ziarul de Gardă.

Crizele, propaganda și jocul prorușilor de la Chișinău: Anatol Șalaru: „Dodon este un trădător de țară”. Taberele proruse folosesc orice criză pentru a lovi în autoritățile de la Chișinău, evitând în același timp să spună clar cine provoacă, de fapt, aceste probleme - adică Rusia. Cotidianul preia un interviu cu fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, care a comentat apelurile la protest lansate de cercurile pro-ruse de la Chișinău, reacțiile lui Igor Dodon și Ivan Ceban, dar și propaganda construită în jurul poluării Nistrului și a crizei carburanților. Șalaru a vorbit și despre riscurile de securitate generate de atacul asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, despre absurditatea ideii de a importa produse petroliere din Rusia și despre mecanismele propagandei pro-Kremlin, care încearcă să răstoarne realitatea chiar și atunci când consecințele sunt vizibile pentru toată lumea.

„Ne facem temele de pe acum, ca în momentul în care se vor deschide negocierile să putem implementa reformele”. Republica Moldova a lansat negocierile tehnice pe ultimele trei clustere de capitole de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul mecanismului de „front-loading”. Experta Tatiana Cojocari, doctor în sociologie, explică într-un interviu la RFI Moldova ce înseamnă acest pas informal pentru ritmul reformelor și care sunt provocările politice ce ar putea influența calendarul aderării. Experții internaționali se așteaptă ca negocierile oficiale ale Chișinăului să înceapă în vară, după ce Cipru își va încheia președinția la Consiliu și Irlanda o va prelua. Totuși, evoluțiile politice din statele membre UE, inclusiv Ungaria, ar putea afecta ritmul procesului, avertizează experta. „Trebuie să fim optimiști, dar și precauți, și să ne gândim cum putem contribui la o reformare a Uniunii Europene. Cheia nu sunt doar reformele pe care statele candidate trebuie să le implementeze, ci și inițiativa UE de a revizui anumite mecanisme pentru extindere”, subliniază Tatiana Cojocari.

 Despre „planul nostru” pentru regiunea transnistreană și mesajul pentru UE, a discutat Europa Liberă Moldova cu Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană. El spune că „rezolvarea integrală” a problemei transnistrene nu va putea fi asigurată înainte de aderarea R. Moldova la UE, așa încât „reintegrarea completă” a regiunii poate avea loc „deja în interiorul Uniunii Europene”. Autoritățile de la Chișinău au prezentat Comisiei Europene un set de propuneri (un non-paper, în limbaj birocratic) despre „reintegrarea graduală a regiunii transnistrene”. Documentul prezentat pe 12 martie la Bruxelles de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, reprezintă prima încercare a Republici Moldova de când a devenit țară candidată la aderare, în 2022, de a explica cum vede integrarea regiunii secesioniste, care găzduiește pe teritoriul său trupe ruse.

Veteranii cer Chișinăului să permită pacificatorilor moldoveni să poarte drapelul pe uniformă în Zona de Securitate – titrează Zona de securitate. Mai multe organizații ale veteranilor războiului din 1992 au adresat o solicitare oficială autorităților de la Chișinău, cerând restabilirea dreptului militarilor moldoveni din contingentul de pacificatori de a purta însemnele statului pe uniformă în perimetrul Zonei de Securitate. Semnatarii se referă la o decizie adoptată în 1993 în cadrul CUC, care permite doar militarilor Federației Ruse să poarte însemne naționale pe uniformă. În același timp, militarii Republicii Moldova sunt obligați să utilizeze exclusiv însemnele neutre „MS” (Forțele de Pacificare). Potrivit veteranilor, această situație creează o „discrepanță gravă și umilitoare”, deoarece militarii moldoveni nu își pot afișa simbolurile naționale nici măcar pe teritoriul propriei țări.  Această stare de fapt reprezintă o sfidare la adresa demnității naționale și a efectivului de pacificatori din cadrul Ministerului Apărării,” se arată în apelul semnat de veterani. Autorii adresării susțin că regula impusă în Zona de Securitate contravine legislației interne.