Vorbind despre cele mai importante etape și tendințe ale fenomenului literar românesc din Basarabia, în contextul literaturii naționale și a celei universale, Ana Bantoș a menționat că fiecare etapă istorică a avut marii săi scriitori, pe care trebuie să-i cunoaștem pentru a ne înțelege mai bine identitatea. “Însăși literatura este un proces necesar pentru culutra și dezvoltarea personalității, rolul ei fiind să te pună pe gânduri, să te transforme.  Sunt atâția scriitori, pe care ar trebui să-i cunoaștem, să-i citim, pentru că o carte te pune pe gânduri, iar la sfârșit, gândești un pic altfel. Acesta este rolul cărții, de fapt - să te transforme. Toți intelectualii noștri trebuie analizați cu multă luare aminte, ca să ne înțelegem mai bine pe noi.

Nu ne putem imagina literatura noastră fără George Meniuc, eseurile și poeziile sale, sau fără Aureliu Busuioc, care a creat un personaj nou în literatura noastră - cel al intelectualului… Acest intelectual al lui Aureliu Busuic este altul, decât cel al lui Ion Druță. El este instruit, face un doctorat, dar la un moment dat se întâmplă ceva cu el…”, a spus în cadrul conferinței Ana Bantoș.

Vorbind despre literatura recentă, cercetătoarea a remarcat unele fenomene noi, care vin din nevoia de inovație. “Acestea deseori îmbogățesc fenomenul literar, dar ca orice lucru nou, se învechesc și ele”, consideră criticul literar.

În ultimii ani se conturează ca un fenomen aparte, literatura emigrației, care ia în discuție aceleași teme, proprii omului din zilele noastre, de oriunde ar fi el. Una dintre aceste teme este familia și crizele ei în epoca contemporană.

La rândul său, scriitorul Arcadie Suceveanu a venit cu propriile amintiri din perioada comunistă, “când, paradoxal, se citea mult și multă literatură românească”, grație magazinelor de carte „Drujba”, care erau în marele orașe ale Uniunii Sovietice, inclusiv la Cernăuți, baștina scriitorului. Arcadie Suceveanu a remarcat, cu regret, că în societatea de azi, literaturii și oamenilor de litere li se atribuie un rol tot mai nesemnificativ.

Am putea completa această idee cu cele spuse de criticul literar român-american, Virgil Nemoianu, care afirmă că în ultimul pătrar de veac literatura este scoasă din multe unversități, motivul fiind că îi face pe oameni să gândească și să fie imuni la ideologii.

Scriitorul Victor Prohin consideră că lucările Anei Bantoș se remarcă prin originalitate, criticul exprimându-și opiniile tranșant, dar păstrându-și întotdeauna atitudinea binevoitoare față de operele și scriitorii asupra cărora se propunță.

Recent criticul literar Ana Bantoș, redactor și coordonator al revistei “Limba română”, a lansat o nouă carte de studii literare, “Regăsirea de sine în literatura română”,  în care se propunță asupra operei mai multor scriitori români, inclusiv basarabeni.

Conferințele din ciclul „Fenomenul literar contemporan românesc” se desfășoară cu regularitateîn cadrul Bibliotecii “B. P. Hașdeu” de mai mulți ani, în urma unui acord de colaborare cu Uniunea Scriitorilor, reunind scriitori, istorici, oameni de cultură, cititori.