În tradiția populară există șapte sâmbete ale morților. Acest ciclu de șapte sâmbete este deschis de moșii de iarnă și închis de Sâmbăta lui Lazăr (ziua dinainte de Duminica Floriilor). Sâmbăta morților este ultima sâmbătă înainte de Lăsatul Secului de brânză, odată cu Lăsatul Secului de carne. În tot acest răstimp, credincioșii fac parastase.

În Sâmbăta Morților preoții oficiază Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului. Credincioșii merg la biserică cu colive, colaci, vin, dar și vase cu bucate pregătite special pentru această ocazie (sarmale, plăcinte, friptură, piftie) și fructe sau dulciuri pentru a fi sfințite de preoți. Ulterior, acestea vor fi împărțite alături de o lumânare aprinsă întru pomenirea celor adormiți.

De Sâmbăta Morților sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții. Astfel, în această zi se mănâncă piftie, iar dacă aceasta rămâne până duminică, ar trebui aruncată, existând credința că cel care a mâncat-o duminică va suferi de friguri în timpul verii.

În această zi, nu este bine ca femeile să muncească. Se spune că cele care încalcă această tradiție vor tremura ca piftia și „li se va întoarce pomana pe care au dat-o”. Această zi mai trebuie respectată și pentru a "te feri de nebunie" și ca să încetinești procesul de îmbătrânire. Femeile care dau de pomană în această zi nu au voie nici să spele, existând credința că „dau lături morților”.

Totodată, din popor se zice că „nu se fac nunți de Moșii de iarnă”. Conform tradiției creștin ortodoxe, odată cu Lăsatul Secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunților se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).