Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradiționalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfințesc apele mari și se purifică mediul înconjurător de forțele malefice, mai scrie sursa citată.

La sfârșitul slujbei de sfințire a apei, crucea este aruncată în apă, iar tinerii care vor s-o recupereze din apă sunt răsplătiți cu colaci, fructe și bani. Cel care scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și pun busuioc sub pernă. Cele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrânii. Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-și cunoască destinul pregătește o turtă din făină sărată și din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

Potrivit Molitfelnicului, cuvântul agheasmă vine de la grecescul aghiasmos și înseamnă sfințire. Prin agheasmă înțelegem atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

Tradiția susține că dacă plouă în ziua de Bobotează, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară, se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an cu belșug. De Bobotează nu se spală rufele. Și tot în această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut. Potrivit tradiției, de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca și piftie. 

Mâine ortodocșii de stil vechi vor sărbători Sfântul Ioan Botezătorul, care l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos. Potrivit statisticilor, peste 90 la sută din populația Republicii Moldova se declară a fi creștini ortodocși, iar numele Ion și derivatele sale sunt cele mai populare.